Starea nedeclarată de război din estul Ucraine face victime pe toate planurile. Rubla rusească a coborât ieri la un nou minim istoric în raport dolarul, trecând pentru prima dată în istorie pragul de 50 de ruble pentru un dolar, pe fondul scăderii prețului petrolului și al sancțiunilor economice impuse Rusiei de statele occidentale. Rubla s-a depreciat cu peste 30% în acest an, pe fondul scăderii prețului petrolului, dar și al aversiunii investitorilor față de activele rusești în urma sancțiunilor impuse autorităților de la Moscova de statele occidentale. Nu este de bun augur nici decizia Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a menține plafonul oficial de producție la 30 de milioane de barili pe zi pentru viitoarele șase luni, ceea ce a determinat o cădere a prețului barilului de țiței Brent până la cea mai scăzută valoare din ultimii patru ani.

Veniturile din exporturile de petrol și gaze naturale sunt responsabile pentru jumătate din bugetul Rusiei, țară care nu este membră a OPEC, chiar dacă este al doilea mare producător mondial de țiței. În aceste condiții, Banca Centrală a Rusiei, care la începutul lunii noiembrie a decis să treacă la flotarea liberă a rublei, a anunțat vineri că este gata să reia intervențiile pe piața valutară pentru a reduce volatilitatea cursului de schimb. Cu toate acestea, populația Rusiei începe să fie îngrijorată de situația economică. Potrivit unui sondaj realizat de centrul independent Levada, un sfert din populația Rusiei este îngrijorată de scăderea prețului petrolului, în tip ce 80% dintre ruși sunt îngrijorați de inflație, care a depășit 8% ca urmare a deprecierii rublei, dar și a deciziei autorităților de la Moscova de a introduce un embargou pentru majoritatea produselor alimentare occidentale.

Cum în estul Ucrainei, violențele și pierderile de vieți omenești continuă sunt șanse minime pentru inversarea sancțiunilor economice impuse Rusiei. Trei militari ucraineni au fost ucişi în ultimele 24 de ore, iar alţi 14 au fost răniţi, în confruntările din zona aeroportului din Doneţk. Armata ucraineană a trimis efective suplimentare în zona Staniţa Luganska, la periferia oraşului separatist Lugansk și încearcă să reia controlul d aeroportului din Doneţk, disputat de luni întregi între armata ucraineană şi insurgenţii proruşi.

SOLUȚII DE CRIZĂ Confruntat cu sancțiunile Occidentului, președintele Putin nu prea mai are aliați importanți. În încercarea de a contracara blocarea anumitor schimburi economice, liderul de la Kremlin s-a deplasat ieri în Turcia pentru a discuta despre diferite aspecte energetice și comerciale bilaterale între cele două țări care, în ciuda divergențelor în crizele din Siria și Ucraina, par hotărâte să își consolideze cooperarea. Liderul de la Kremlin, însoțit de numeroși miniștri, a fost primit ieri de omologul său Recep Tayyip Erdogan în noul, luxosul și controversatul său palat prezidențial pentru o întâlnire tete-a-tete urmată de o reuniune a comisiei de cooperare bilaterală la nivel înalt. Acorduri de cooperare au fost semnate de cei doi conducători. Potrivit unei surse oficiale turcești, întâlnirea de ieri ar urma să determine progrese în discuțiile angajate de oficialii de la Ankara în vederea reducerii prețului pe importurile de gaze naturale rusești, ce reprezintă 60% din nevoile Turciei de aprovizionare. Guvernul islamic-conservator turc a mai solicitat Rusiei sporirea livrărilor sale de gaz, iar Gazprom a promis deja că va furniza 30 de miliarde de metri cubi în acest an, față de 26,7 miliarde în 2013. Turcia este al doilea cel mai important client de gaze naturale rusești, după Germania.

Și cooperarea energetică reprezintă o prioritate. Rusia a obținut contractul pentru fabricarea echipamentelor primei centrale nucleare turcești, cu o valoare totală de 20 de miliarde de dolari. Proiectul s-a confruntat cu probleme tehnice, dar primul dintre cele patru reactoare ar urma să fie operațional până în 2020, potrivit ambiției autorităților de la Ankara.