Meciul orgoliilor dintre Statele Unite şi Rusia a căpătat ecouri ameninţătoare. Schimbul de replici de până acum a căpătat accente concrete, iar Moscova a anunţat adoptarea tuturor măsurilor militare ca reacţie la suplimentarea capacităţilor Alianţei Nord-Atlantice în apropierea frontierelor vestice ale Rusiei, potrivit adjunctului ministrului rus al Apărării, Anatoli Antonov. "Asistăm la acumularea de capabilităţi militare de-a lungul frontierelor vestice ale Federaţiei Ruse. Astfel de planuri sunt implementate în sfera apărării antirachetă. Bugetele alocate Apărării în statele membre NATO sunt în creştere. Am observat aceste lucruri şi adoptăm măsurile militare adecvate. Dar vreau să subliniez că suntem împotriva unei curse a înarmării, indiferent cine ne-ar impune-o", a spus Antonov, potrivit site-ului agenţiei Tass. "Rusia nu va tolera nicio tentativă de a i se dicta cum să reacţioneze şi va riposta la suplimentarea capacităţilor militare în ţări NATO situate în apropierea frontierelor ruse, spre exemplu la instalarea de sisteme antirachetă", a atras atenţia Antonov.

Oficialul rus a făcut aceste declaraţii în ziua în care la Bruxelles se desfăşoară prima reuniune a Consiliului NATO - Rusia din ultimii doi ani. Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România şi Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deşi Alianţa Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacităţile balistice ale unor ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Baza antirachetă de la Deveselu (judeţul Olt) a devenit funcţională în 18 decembrie 2015. Rusia a avertizat în mod repetat că elementele antirachetă de la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi Statelor Unite să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan cât nu era "prea târziu". După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: "Am exprimat în mod repetat poziţia şi evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA şi am notat că proiectul intră în contradicţie cu măsurile de consolidare a securităţii şi stabilităţii internaţionale. Cu toate acestea, Statele Unite şi aliaţii continuă să lucreze la acest program destabilizator şi periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puţin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcţie la Deveselu, în România. După fixarea şi testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operaţională în prima jumătate a anului 2016. Instalaţii de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (...) Acest lucru ne permite să considerăm prezenţa lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite".

Pe fondul acuzaţiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Preşedinţia Statelor Unite a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Însă preşedintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice", declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. "Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei", a subliniat Vladimir Putin.

În acest context, secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, miercuri: "NATO şi Rusia au disensiuni profunde şi persistente, iar reuniunea de astăzi nu a schimbat acest lucru. Statele NATO consideră în mod ferm că nu se poate reveni la cooperarea practică până când Rusia nu va reîncepe să respecte reglementările internaţionale. Dar putem ţine deschise canalele de comunicare". "Este important să stabilim ce măsuri pot fi luate de ambele părţi pentru creşterea transparenţei şi predictibilităţii", a adăugat Stoltenberg, după o serie de incidente între avioane ruse şi nave şi aeronave NATO. "Este important ca toată lumea să participe constructiv la creşterea transparenţei. Creşterea transparenţei asupra activităţilor militare poate contribui la securitatea Europei. Acest lucru este în interesul Alianţei Nord-Atlantice, dar şi al Rusiei", a spus secretarul general NATO. "Ţările NATO nu recunosc anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Am subliniat că intensificarea confruntărilor militare în estul Ucrainei în ultimele zile este foarte preocupantă", a subliniat Stoltenberg, cerând implementarea în totalitate a Acordului Minsk.