În condiţiile în care protestele din Ucraina intră în cea de-a doua lună, peste jumătate dintre ucraineni vor ca actualul Cabinet de miniştri al ţării să demisioneze, potrivit unui sondaj de opinie. Protestele în masă din centrul Kievului continuă de când regimul Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană cu ocazia Summitului de la Vilnius, de la sfârşitul lunii trecute, anunţând că va suspenda acest proces pe termen nedefinit şi optând în schimb pentru consolidarea legăturilor cu Uniunea Vamală condusă de Federaţia Rusă. Mişcările de protest, iniţial pro-europene, au devenit mai radicale după ce Poliţia a respins în mod violent protestele din Piaţa Independenţei pe 30 noiembrie. În prezent, retragerea actualului Executiv şi organizarea de alegeri legislative anticipate se numără printre principalele solicitări ale opoziţiei.

APEL LA NOI DEMONSTRAŢII Potrivit sondajului realizat în comun de institutele ucrainene Rating şi Soţis, un total de 50,9% dintre respondenţi au afirmat că le-ar plăcea ca Guvernul, condus de premierul Mikola Azarov, să plece. 38% au spus că nu sprijină acest scenariu, iar 11% s-au declarat indecişi. Ideea de alegeri prezidenţiale anticipate a fost susţinută de 46% dintre respondenţi şi respinsă de 42%, cu 12% încă indecişi. Sondajul de opinie a fost efectuat în perioada 7-17 decembrie, pe un eşantion reprezentativ de 3.200 de ucraineni din toate regiunile ţării, având o marjă de eroare de plus/minus 1,8%.

Opinia publică ucraineană este şi mai pornită împotriva regimului de la Kiev după agresarea unei cunoscute jurnaliste chiar în ziua de Crăciun. Fostul premier Iulia Timoşenko a lansat un apel pentru organizarea de manifestaţii, după agresarea jurnalistei. Nici reacţiile din străinătate nu au întârziat. UE şi SUA au condamnat agresarea jurnalistei şi activistei opoziţiei, catalogând violenţele drept „inacceptabile”. „Condamnăm toate agresiunile şi solicităm o anchetă imediată”, a reacţionat ambasada americană de la Kiev. „Actele de intimidare şi violenţele împotriva activiştilor pro-europeni trebuie să înceteze imediat”, a declarat Linas Linkevicius, ministrul Afacerilor Externe din Lituania, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE. Cunoscuta jurnalistă ucraineană Tetiana Ceornovol, ziaristă la publicaţia „Ukrainska Pravda”, s-a prezentat la Poliţie şi a spus că a fost blocată în trafic, la periferia Kievului, de indivizi necunoscuţi. A fost bătută şi lăsată pe marginea drumului. Jurnalista tocmai publicase un material despre averea ministrului ucrainean de Interne, Vitali Zaharcenko. Aceasta investighează averile mai multor membri ai regimului ucrainean. Sute de persoane au protestat în faţa Ministerului de Interne după agresiune. Poliţia a identificat şi arestat doi suspecţi în acest caz. Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a cerut ministrului de Interne, Vitali Zaharcenko, şi procurorului general, Viktor Pchonka, să ancheteze acest caz. Un alt activist pro-european, Dmitro Pilipeţ, a fost înjunghiat, marţi seară, la Harkiv, în estul Ucrainei.

BALON DE OXIGEN Incidentul intervine în contextul crizei politice izbucnite în Ucraina după refuzul administraţiei Viktor Ianukovici de a semna acordul de asociere cu UE. Opoziţia este marcată de abandonarea planurilor de democratizare a ţării, iar vestea bună a stabilizării economiei îşi pierde din valoare. Agenţia de evaluare financiară Standard and Poor's a revizuit ieri perspectiva pentru ratingul suveran „B minus” atribuit Ucrainei, de la „negativă” la „stabilă”, motivându-¬şi decizia prin reducerea provocărilor externe şi a celor legate de finanţarea externă datorită recentului ajutor financiar oferit de Rusia. Îmbunătăţirea perspectivei înseamnă că acum este mai puţin probabil ca Standard and Poor's să retrogradeze din nou ratingul de ţară al Ucrainei, care se află deja în zona „junk”, cea a investiţiilor speculative. Potrivit estimărilor Standard and Poor's, o injecţie de lichidităţi de 15 miliarde de dolari, aproximativ 8% din Produsul Intern Brut al Ucrainei prognozat pentru 2014, reduce riscul unei devalorizări a monedei ucrainene. Cu toate acestea, agenţia de evaluare avertizează că ajutorul Rusiei depinde de menţinerea unor relaţii diplomatice bune între cele două state. În plus, Standard and Poor's crede că ajutorul oferit de Rusia înseamnă că Ucraina nu se va angaja să demareze reformele economice ample cerute de Fondul Monetar Internaţional şi UE.

După reţeta folosită cu Ucraina, oficialii de la Kremlin au decis să acorde un nou împrumut Belarusului, ce ar putea să ajungă la două miliarde de dolari. Informaţia a fost anunţată de preşedintele Vladimir Putin. Situaţia economică şi bugetară din Belarus, o republică foarte izolată, s-a degradat serios în ultimele luni, iar rezervele sale în devize s-au redus considerabil. Ministrul rus al Finanţelor, Anton Siluanov, a precizat că banii acordaţi omologilor de la Minsk vor fi sub forma unui credit pe zece ani. În încercarea de a restaura influenţa Rusiei în rândul foştilor săi aliaţi sovietici, Vladimir Putin a subliniat meritele Uniunii Economice Eurasiatice, ce urmează a fi lansată la 1 ianuarie 2015 de către Rusia, Belarus şi Kazahstan şi în care ar dori să o vadă intrată şi Ucraina.