Trupele ruse de infanterie aeropurtată au început, ieri, un program de manevre militare în regiunea Pskov, învecinată cu statele baltice Estonia și Letonia, a anunțat Ministerul rus al Apărării. La manevre participă două batalioane tactice alcătuite din 2.000 de soldați și 500 de vehicule militare și unități de armament. În timpul aplicațiilor vor fi parașutați circa 1.500 de soldați, urmând să fie lansate de asemenea 12 unități de armament. Exercițiul include simularea cuceririi unui aeroport și acțiuni de luptă pentru apărarea frontierei naționale. Manevrele se vor încheia pe 27 februarie, cu exerciții de tir. Aceste aplicații survin la o săptămână după ce ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a declarat că există un pericol real și iminent ca Rusia să destabilizeze cele trei state baltice membre ale Alianței Nord-Atlantice (Lituania, Letonia și Estonia), apreciind în consecință că NATO trebuie să se pregătească pentru o posibilă agresiune.

SUA sunt îngrijorate de intenţiile Moscovei faţă de ţări din regiune, ca R. Moldova, Georgia, Serbia, Muntenegru sau Letonia, secretarul de Stat, John Kerry, afirmând că ”intervenţia Rusiei în Ucraina ar putea fi o nouă strategie de împărţire a Europei de Est în sfere de influenţă”. Kerry a declarat marţi, în faţa unei comisii a Senatului american, că ”Rusia este angajată într-un efort masiv de propagandă pentru a domina alte ţări şi a reaprinde un joc cu suma zero Est-Vest, care este periculos şi inutil”. ”Intenţiile Rusiei pentru state ca R. Moldova, Georgia, Serbia, Muntenegru, Letonia şi ţările baltice sunt îngrijorătoare”, a afirmat un senator. ”Toate sunt pe linia de foc”, a răspuns Kerry. Senatorii Chris Murphy şi Dick Durbin şi-au exprimat sprijinul pentru furnizarea de armament defensiv Ucrainei, cât mai curând posibil. ”Ucraina este doar vârful icebergului”, a subliniat Murphy.

Administraţia americană a oferit antrenament şi echipament militar în valoare de 118 milioane de dolari, dar încă se mai gândeşte dacă să furnizeze armament defensiv forţelor ucrainene, a afirmat Kerry. ”Ucraina nu trebuie să fie un pion între SUA şi Rusia, ci ar putea deveni poarta între Est şi Vest”, a adăugat el.

PARADĂ NATO LA GRANIȚA RUSIEI Trupe şi echipamente militare NATO au defilat marţi în oraşul estonian Narva, la doar 300 de metri de frontiera cu Rusia, în cadrul unor evenimente şi ceremonii prin care Estonia a marcat, începând de luni, 79 de ani de la proclamarea independenţei. Peste 140 de echipamente NATO au luat parte la parada militară din Piaţa Peetri din Narva, între altele, patru vehicule blindate americane de tip M1126 din cadrul celui de-al Doilea Regiment de Cavalerie şi patru vehicule Stridsfordon-90 de luptă olandeze, de tip CV9035NL Mk III, dar şi obuziere, sisteme antitanc şi antieriene şi vehicule blindate estone. De asemenea, 100 de militari letoni, lituanieni, olandezi, spanioli, britanici şi americani au defilat alături de 1.300 de militari estoni, pe străzile din acest oraş de 60.000 de oameni, majoritatea de etnie rusă. Oraşul Narva se află în partea de est a ţării, citată de unii printre potenţialele ţinte ale Kremlinului într-o eventuală reorientare a Moscovei de la conflictul din estul Ucrainei către statele baltice sau R. Moldova.

Această paradă NATO la frontiera Rusiei are loc în contextul în care separatiştii din regiunea ucraineană Donbas continuă să lupte împotriva trupelor guvernamentale şi în contextul unor temeri potrivit cărora insurgenţii ar putea ataca oraşul de coastă Mariupol, aflat sub controlul Kievului, pentru a crea un cordon prin sudul Ucrainei din Rusia şi până Crimeea. Tallinnul se află printre cei mai vocali occidentali care susţin Kievul, acuzând Moscova de susţinerea separatiştilor ucraineni cu armament şi oameni, ceea ce ruşii dezmint. Estonia, Lituania şi Letonia au aderat la NATO în 2004, spre marea nemulţumire a Rusiei. Cele trei state au fost anexate de fosta Uniune Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, dar şi-au proclamat independenţa în 1991, după implozia blocului sovietic. În opinia unor analişti, temerile Moscovei că Ucraina s-ar putea alătura blocului militar occidental au declanşat implicarea Rusiei în criza din Ucraina.

Premierul britanic, David Cameron, a avertizat marţi cu privire la ”consecinţele profund dăunătoare pe care le riscă UE dacă Occidentul nu reuşeşte să-l oprească pe preşedintele rus, Vladimir Putin, în Ucraina”, apreciind că Putin se va întoarce către statele baltice şi R. Moldova dacă nu va fi oprit acum. De asemenea, adjunctul comandantului suprem NATO pentru Europa, generalul Adrian Bradshaw, a avertizat că Rusia ar putea profita de conflictul din Ucraina pentru a încerca să pună mâna pe teritorii ale aliaţilor.

SERVICIU MILITAR OBLIGATORIU Consiliul pentru Apărarea Statului din Lituania a decis să reintroducă temporar serviciul militar obligatoriu, pentru a spori capacitatea defensivă a ţării, după ce a evaluat situaţia geopolitică şi ameninţările la adresa securităţii statului, a declarat preşedintele Dalia Grybauskaite. Decizia este luată pentru o perioadă de cinci ani, urmând ca 3.500 de bărbaţi cu vârste între 19 şi 26 de ani să fie convocaţi pentru o perioadă de nouă luni. Dacă Parlamentul aprobă decizia Consiliului, primii soldaţi ar putea fi recrutaţi încă din septembrie. Forţele armate lituaniene vor fi compuse atât din militari profesionişti, cât şi din recruţi, aşa cum au şi alte ţări din regiune, ca Finlanda, Estonia, Norvegia şi Danemarca. Acest lucru ar permite Lituaniei să completeze personalul armatei în 2015-2016 şi să formeze o rezervă militară suficientă în următoarele 18 luni. În prezent, armata lituaniană are aproximativ 13.000 de militari.

EFECT DEZASTRUOS Criza din Ucraina are un efect dezastruos asupra soluţionării conflictelor îngheţate din Transnistria şi Caucaz, afirmă preşedintele OSCE, ministrul sârb de Externe, Ivica Dacici, într-un raport prezentat Consiliului de Securitate al ONU, apreciind că ”Europa înfruntă cea mai gravă provocare în domeniul securităţii de după Războiul Rece”. Dacici şi-a exprimat regretul faţă de blocarea procesului de soluţionare a conflictului transnistrean în ultima perioadă, în cadrul formatului 5+2, care include reprezentanţi ai R. Moldova şi Transnistriei, mediatori din partea OSCE, Rusiei şi Ucrainei şi observatori din partea SUA și UE. Formarea unui nou Guvern în R. Moldova va contribui, în opinia sa, la reluarea negocierilor. Dacici şi-a exprimat de asemenea îngrijorarea profundă faţă de Nagorno-Karabah, referindu-se la o agravare a situaţiei în regiune şi la o încetinire a procesului politic. Preşedintele OSCE şi-a exprimat, totodată, susţinerea faţă de eforturile Grupului de la Minsk în vederea organizării unor reuniuni la nivel înalt şi căutării unei soluţii la acest conflict îngheţat.