Rusia a efectuat cu succes lansarea unei noi rachete intercontinentale, al cărei obiectiv este contracararea sistemului de apărare antirachetă, inclusiv scutul antirachetă dezvoltat de NATO, a anunţat, ieri, un purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Vadim Koval. ”Dispozitivul testat a atins zona ţintă de pe poligonul Kura, în Kamceatka, o peninsulă din Extremul Orient rus, lângă Oceanul Pacific. Obiectivele acestei lansări au fost atinse”, a mai subliniat oficialul rus. Lansarea a fost efectuată de pe o platformă mobilă, de pe cosmodromul din Pleseţk, nordul Rusiei. O sursă militară a precizat că acesta este al doilea test cu respectiva rachetă, după eşuarea primului experiment, la 27 septembrie 2011. Primul test cu noua rachetă strategică rusă, o rachetă sol-sol, o versiune îmbunătăţită a rachetei intercontinentale Topol-M cu o rază de acţiune de peste 10.000 km, s-a soldat cu eşec, dispozitivul căzând la puţin timp după decolare.

Mai mulţi responsabili din armata rusă au declarat că racheta testată ieri a fost concepută pentru a contracara sistemul de apărare antirachetă al NATO în Europa, a cărui primă fază a fost declarată operaţională duminică, la summit-ul Alianţei de la Chicago. Rusia denunţă, de mai mult timp, proiectul desfăşurării scutului antirachetă al NATO în Europa de Est, prezentat de Occident ca o iniţiativă menită să facă faţă ameninţărilor dinspre ţări cu probleme, cum ar fi Iranul. Lansat în 2010, respectivul proiect a devenit unul din principalele subiecte de discordie între Alianţa Nord-Atlantică şi Rusia, care îl consideră o ameninţare la adresa securităţii sale, cerând insistent garanţii de securitate, în scris, că sistemul nu va prejudica capacităţile sale de descurajare nucleară, însă Alianţa refuză categoric să le ofere, în dorinţa unui spaţiu strategic de manevră.

RADAR ANTIRACHETĂ OPERAŢIONAL Noul radar antirachetă al Rusiei, Voronej-M, a devenit operaţional, ieri, în regiunea Irkuţk din Siberia. ”Radarul de avertizare va permite îndeplinirea unor misiuni strategice şi va juca un rol-cheie în sistemul rus de alertă, în cazul unui atac cu rachete”, a declarat Oleg Ostapenko, comandantul trupelor de apărare aerospaţială, la ceremonia de inaugurare a staţiei radar. Odată cu instalarea unui al doilea radar, sistemul de alertă va acoperi o arie între India până în SUA. Radarul din Irkuţk poate fi deplasat mult mai rapid şi este nevoie de un personal redus pentru manevrarea sa faţă de precedentele generaţii. Totodată, Voronej-M consumă cu 40% mai puţină energie. Fostul şef de Stat Major al Forţelor de rachete strategice, general-colonelul Viktor Iesin, a precizat că radarul acoperă partea de nord-est a SUA şi China, iar amplasarea sa nu a făcut subiectul discuţiilor privind apărarea antirachetă dintre Rusia şi NATO. Voronej-M poate detecta rachete balistice pe o distanţă de până la 6.000 de kilometri.

R. MOLDOVA SUB SCUT R. Moldova ar putea fi acoperită de scutul antirachetă, chiar dacă acesta este creat pentru ţările din NATO, a declarat ministrul moldovean al Apărării, Vitalie Marinuţa. Oficialul a mai precizat că R. Moldova nu este un partener foarte activ în relaţiile cu NATO, iar susţinerea populaţiei faţă de o apropiere de Alianţă este limitată. ”Cred că în următorii doi-trei ani R. Moldova nu poate să adere la NATO din câteva puncte de vedere. În primul rând, legislativ. Constituţia ţării noastre nu permite ca noi să fim parte componentă a unor blocuri militare, deoarece noi avem statutul de ţară neutră. În al doilea rând, eu consider că pentru a adera la o asemenea organizaţie trebuie să fie susţinerea populaţiei. Susţinerea populaţiei, la acest moment, potrivit sondajelor, este mai mică de 10%, ceea ce de asemenea nu este un factor care ne poate împinge spre NATO. În orice caz, eu cred că trebuie să intensificăm cooperarea cu ţările NATO, în special în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii, în domeniul instruirii militarilor, în domeniul ştiinţific şi alte domenii care ne vor da posibilitatea să dezvoltăm sectorul nostru de apărare şi securitate şi ne va permite să devenim, să ne transferăm din consumatori de securitate într-un contribuitor activ la soluţionarea problemelor de securitate, atât pe plan regional, cât şi internaţional”, a explicat ministrul.