Rusia a întrerupt livrările de petrol şi cărbune efectuate pe calea ferată către Estonia, decizia Moscovei, luată - potrivit afirmaţiilor oficiale – “din motive tehnice”, intervenind pe fondul tensiunilor provocate de recenta strămutare a unui memorial sovietic din centrul capitalei estoniene, Tallin, într-un cimitir militar de la periferia oraşului. Societatea Căilor Ferate Ruse a anunţat că, începînd cu data de 1 mai, compania a schimbat graficul livrărilor de petrol, din cauza unor lucrări de reparaţii. Oficial, Moscova nu a adoptat şi nici nu intenţionează să adopte sancţiuni împotriva Estoniei, întrucît un astfel de gest ar complica relaţiile ei cu UE, în contextul apropiatului summit Rusia-UE din 17 mai, de la Samara, unde ar urma ca cele două părţi să înceapă, la nivel înalt, negocierile pentru un nou tratat de parteneriat, actualul acord expirînd la sfîrşitul acestui an. Anterior, însă, prim-vicepremierul rus, Serghei Ivanov, a îndemnat ruşii să nu cumpere mărfuri produse în Estonia, ţară membră a UE din 2004, apelul său fiind urmat de anunţul a trei importante lanţuri de magazine privind întreruperea vînzării de produse estoniene.

Liderii europeni şi americani au acuzat, în repetate rînduri, Rusia că foloseşte resursele energetice drept instrument de şantajare a statelor vecine. Rusia a respins acuzaţiile, citînd diferite motive tehnice pentru oprirea livrărilor. Disputele Rusiei cu Ucraina şi Belarus, privind preţul livrărilor de petrol şi gaze, au determinat liderii europeni să pună sub semnul întrebării dependenţa faţă de livrările ruseşti de energie. Relaţiile Rusiei cu Estonia au fost problematice încă de la obţinerea independenţei republicii baltice faţă de fosta Uniune Sovietică. Atacurile care au avut ca ţintă ambasada Estoniei de la Moscova au provocat o serie de dezbateri la Bruxelles, privind ipoteza amînării summit-ului UE-Rusia.

Protestele în faţa ambasadei estone din Moscova au început vineri, a doua zi după ce autorităţile estone au transferat monumentul închinat Armatei Roşii din piaţa centrală din Tallinn într-un cimitir militar al capitalei. Culmea este că persoana care a servit drept model la realizarea monumentului sovietic a cărui mutare a generat o criză în relaţiile Estoniei cu Rusia este un fost campion olimpic eston, care a dezertat în Finlanda, în timpul războiului, relatează cotidianul “Helsingin Sanomat” în ediţia electronică! Este vorba despre Kristjan Palusalu (1908-1987), medaliat de două ori cu aur la lupte greco-romane, la Jocurile Olimpice.