Autorităţile de la Kremlin au acuzat, vineri, ţările membre G7 că justifică acţiunile agresive ale Georgiei condamnînd recunoaşterea republicilor separatiste Abhazia şi Oseţia de Sud de către Moscova. „Condamnăm acţiunile colegei noastre din cadrul Grupului celor Opt State Outernic Industrializate”, au precizat miniştrii Afacerilor Externe din Canada, Japonia, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA, într-un comunicat comun, dat publicităţii miercuri de Departamentul de Stat american. La rîndul său, Georgia a anunţat că va întrerupe relaţiile diplomatice cu Rusia, după ce Kremlinul a recunoscut cele două regiuni separatiste ca state independente, a anunţat vineri adjunctul ministrului Afacerilor Externe, Grigol Vaşadze. Rusia va fi obligată să-şi închidă ambasada de la Tbilisi, în urma deciziei de rupere a relaţiilor diplomatice cu Moscova.

Pe de altă parte, preşedintele rus Dmitri Medvedev a vizitat vineri o bază militară rusă din Tadjikistan, cu care Moscova intenţionează să îşi consolideze cooperarea militară. Fosta bază sovietică din Tadjikistan vizitată de Dmitri Medvedev, situată între Rusia şi China, nu departe de Afganistan, este considerată un factor important pentru a garanta securitate şi stabilitatea în Asia Centrală. Rusia a început şi construirea unui aeroport militar la Ghisar, în vestul Tadjikistanului. Moscova dispune deja de o bază aeriană în Kîrgîzstan şi de o baza militară în Armenia. Totodată, un acord privind prezenţa unor baze militare ruse în Oseţia de Sud urmează să fie semnat la 2 septembrie, a anunţat preşedintele Parlamentului acestui teritoriu separatist georgian.

De altfel, preşedintele rus a anunţat că va stabili relaţii diplomatice cu două republici separatiste georgiene. La rîndul său, preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili, s-a deplasat vineri în portul Poti de la Marea Neagră, unde încă există trupe ruse menţinute după recentul conflict. Biroul de presă al Preşedinţiei a anunţat că Mihail Saakaşvili a evaluat daunele produse de raidurile aeriene ruse şi s-a consultat cu autorităţile locale. Armata rusă încă menţine două puncte de control la periferia oraşului Poti.

UE nu va adopta sancţiuni împotriva Rusiei

Parlamentari belgieni, aflaţi în misiune pentru UE în Georgia, au declarat vineri că, în opinia lor, Rusia încalcă acordul de încetare a ostilităţilor. Parlamentarii trebuie să prezinte un raport în acest sens ministrului francez al Afacerilor Externe, Bernard Kouchner, a cărui ţară deţine preşedinţia UE. Imagini din satelit obţinute de Naţiunile Unite înfăţişează sate din Oseţia de Sud incendiate în mod intenţionat, a anunţat vineri organizaţia pentru apărarea drepturilor omului, Human Rights Watch. Distrugerea satelor din jurul oraşului Ţhinvali, capitala Oseţiei de Sud, a fost provocată de incendii declanşate în mod intenţionat şi nu de conflicte armate. Anchetatorii din cadrul Human Rights Watch au văzut cu ochii lor miliţii din Osetia de Sud prădînd şi incendiind satele georgiene în timpul anchetei lor în această regiune, a declarat Rachel Denber, directoare adjunctă a organizaţiei pentru Europa şi Asia Centrală, într-un comunicat. Surprinse dintr-un satelit comercial la 19 august, aceste imagini au fost analizate de experţi ai ONU la Geneva, şi transformate într-o hartă pentru a ajuta agenţiile ONU şi comunitatea internaţională în eforturile umanitare în teritoriu. Totodată, mii de persoane au fost alungate de poliţişti înarmaţi din satele lor aflate în zona-tampon controlată de armata rusă în jurul Oseţiei de Sud, a anunţat vineri Înaltul comisariat ONU pentru Refugiaţi. Circa 2.300 de refugiaţi au fost înregistraţi oficial în oraşul Gori şi 800 dintre aceştia sînt adăpostiţi în corturile dintr-o tabără amenajată în cursul săptămînii.

În ciuda acestor dovezi, liderii UE nu vor adopta sancţiuni împotriva Rusiei la summit-ul european de luni, convocat pe tema crizei din Georgia. Declaraţia a fost dată publicităţii vineri un diplomat francez, sub acoperirera anonimatului.

Vremea pentru a adopta sancţiuni nu a venit, cu siguranţă, mai ales că Rusia încă deţine o poziţie dominantă pe piaţa energiei. Chiar dacă premierul Vladimir Putin a dat asigurări că Rusia nu s-a folosit niciodată de avantajul energetic pentru a-şi exercita influenţa în Occident şi nici nu are intenţia să o facă, există suspiciuni în acest sens. „Nu am făcut niciodată acest lucru. Construirea primului sistem de gazoducte a fost lansată în perioada anilor \'60, mai accentuată în timpul Războiului Rece, iar Rusia şi-a respectat obligaţiile contractuale pînă astăzi, independent de conjunctura politică”, afirma Vladimir Putin într-un interviu acordat postului de televiziune CNN. Totuşi, Guvernul rus a cerut cel puţin uneia dintre companiile sale petroliere să se pregătească pentru o eventuală reducere a livrărilor către Europa, ca răspuns la ameninţările privind impunerea unor sancţiuni împotriva Rusiei. Specialiştii din Asia susţin că informaţiile apărute în publicaţia „Daily Telegraph” reprezintă unul dintre motivele deprecierii dolarului şi majorării preţului la petrol în SUA, care a crescut cu pînă la un procent sau cu 1,16 dolari, fiind de 116,75 dolari pe baril. De asemenea, petrolierii au apreciat că majorarea preţului petrolului este şi una dintre consecinţele furtunii tropicale Gustav, care se îndrepta spre Golful Mexic.

Potrivit „Daily Telegraph”, există o serie de zvonuri referitoare la o posibilă reducere a livrărilor, prin conducta Drujba, ce alimentează Polonia şi Germania, şi este probabil ca directorii companiei petroliere Lukoil să fi fost deja anunţaţi. Publicaţia britanică a precizat că Guvernul polonez a declarat că livrările ruse sosesc lent, dar că nu a primit informaţii referitoare la o eventuală limitare a transportului. Nici Direcţia pentru energie a Comisiei Europene a anunţat că nu a primit avertismente privind o limitare a transportului. Orice gest al Rusiei ar putea coincide cu summit-ul european de la Bruxelles, unde vor fi discutate posibile sancţiuni împotriva Moscovei.

Dispută între Rusia şi Turcia

Autorităţile de la Ankara vor adopta măsuri de retorsiune împotriva Rusiei, unul din principalii săi parteneri comerciali, care blochează mii de camioane turceşti la punctele de trecere a frontierei, a avertizat, vineri, ministrul turc al Comerţului Exterior, Kursad Tuzmen. Măsurile vor fi implementate începînd cu ziua de luni, a declarat acesta, fără a oferi detalii. Restricţiile ruse contravin regulilor Organizaţiei Mondiale a Comerţului. Rusia susţine că inspecţiile la care sînt supuse camioanele turceşti, măsură care coincide cu tensiunile dintre Moscova şi NATO, sînt impuse de noile modificări din legislaţia rusă.

Spre deosebire de aliaţii occidentali, Turcia s-a abţinut de la condamnarea fermă a acţiunilor ruse din Georgia de teamă că un astfel de demers ar putea afecta relaţiile sale comerciale cu Rusia. Turcia depinde de livrările ruse de energie, dar este şi o ţară de tranzit a exporturilor ruse de energie. Oamenii de afaceri turci se tem că ar putea pierde pînă la trei miliarde de dolari dacă vameşii ruşi blochează în continuare camioanele turceşti. Schimburile comerciale între Rusia şi Turcia ar putea atinge cifra de 38 de miliarde de dolari în 2008.

Stop importurilor de carne de pasăre din SUA

Rusia, cea mai mare piaţă pentru exportatorii de carne de pasăre din SUA, va interzice importurile de la 19 producători americani şi a avertizat că alţi 29 de furnizori ar putea să se confrunte cu aceeaşi situaţie, motivînd decizia prin probleme legate de sănătate şi siguranţă. Interdicţia va intra în vigoare de la 1 septembrie şi include două fabrici ale grupului Tyson Foods, a anunţat Rosselkhoznadzor, autoritatea rusă de reglementare din domeniul sănătăţii animalelor şi plantelor, la o zi după ce premierul Vladimir Putin a menţionat pentru prima dată aceste măsuri. SUA au exportat pe piaţa rusă, în 2007, carne de pasăre şi alte produse din carne în valoare de un miliard de dolari. Interdicţia survine în contextul în care oficialii de la Moscova se pregătesc să diminueze cotele la importurile de carne, pentru a ajuta producătorii locali.

Rusia controlează importurile de carne de pasăre şi carne roşie prin tarife, fixate pentru perioada 2005-2009.

SUA deţin cea mai mare parte din cotele de carne de pasăre, iar la rîndul său Rusia intenţionează să îşi majoreze producţia cu peste 300.000 de tone în acest an, de la 1,9 milioane de tone în 2007. În luna martie 2002, Rusia a interzis toate importurile de carne de pui timp de o lună, susţinînd că există temeri legate de siguranţă. Ridicarea interdicţiei a necesitat implicare politică la nivel înalt, care i-a inclus pe preşedintele SUA, George W. Bush şi Vladimir Putin, atunci preşedintele Rusiei.