Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului federal rus, a amânat pentru toamnă examinarea Tratatului de reducere a armelor strategice ofensive START-2, prevăzută iniţial în această sesiune care se încheie în prima jumătate a lunii iulie. Şeful Comitetului din Dumă pe probleme internaţionale, Konstantin Kosacev, a declarat că deputaţii au cerut documente suplimentare în vederea pregătirii ratificării Tratatului START-2, fără a preciza însă despre ce documente este vorba. Ratificarea americană va avea loc tot în toamnă. Dar, se pare că şi la Washington sunt întrebări în privinţa START-2. Negociatorul-şef american asupra acordului, Rose Gottemoeller, a ţinut să dea asigurări că nu există nicio înţelegere secretă semnată cu Moscova în ceea ce priveşte apărarea anti-rachetă sau orice altă problemă în timpul negocierilor. Rose Gottemoeller, adjunctul secretarului american de stat responsabil cu controlul armamentului, a încercat să-i liniştească astfel pe criticii care se tem că administraţia Obama a făcut concesii explicite sau implicite Kremlinului, ce ar putea limita viitoarea dezvoltare a sistemelor americane de apărare antirachetă.

Administraţia Obama este bănuită că negociază în secret cu Rusia pentru un acord despre care mulţi oficiali spun că ar limita apărarea antirachetă a SUA. Luna trecută administraţia a prezentat un proiect de acord pe tema apărării antirachetă părţii ruse, în cadrul discuţiilor dintre Ellen Tauscher, subsecretar de stat pe securitate şi controlul armamentului, şi viceministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Riabkov. Discuţiile secrete şi posibilul acord au alarmat susţinătorii apărării antirachetă, care se tem că administraţia, în eforturile sale de a reseta relaţiile cu Rusia, ar putea face concesii suplimentare limitând actualele şi viitoarele sisteme de apărare antirachetă. Precedentul proiect de scut antirachetă, în viziunea administraţiei Bush, prevedea interceptori amplasaţi în Polonia şi un radar în Cehia, vizând ameninţări reprezentate de eventuale rachete cu rază lungă de acţiune ce puteau veni din partea Iranului sau Coreei de Nord. România nu era acoperită în totalitate de un astfel de scut. Planul a fost revizuit la 17 septembrie 2009 de administraţia Obama, care a pledat pentru eficientizarea scutului prin flexibilitate, mobilitate şi fezabilitate, urmând ca ulterior să fie integrat unui scut NATO şi apărând astfel teritoriile tuturor aliaţilor.

Preşedinţii rus şi american Dmitri Medvedev şi Barack Obama au semnat apoi la 8 aprilie, la Praga, după lungi şi dificile negocieri, noul Tratat de reducere a armelor strategice ofensive. Oficialii de la Moscova şi Washington s-au angajat să reducă numărul ogivelor nucleare la 1.550 fiecare, cu 74% mai puţin în raport cu limitele impuse de START-1, acordul semnat în 1991 şi care a expirat în decembrie 2009. Barack Obama a înaintat documentul spre ratificare Senatului la 13 mai, iar preşedintele Medvedev a prezentat acordul Dumei la 28 mai.