Rusia va considera ţinte legitime toate ţările care vor găzdui instalaţii antibalistice ale Alianţei Nord-Atlantice, a avertizat, sâmbătă, ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, ameninţând că navele militare daneze riscă să fie atacate, dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă controlat de SUA. Într-un interviu acordat publicaţiei ”Jyllands-Posten”, Vanin a mai declarat: ”Nu cred că danezii înţeleg foarte bine situaţia. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relaţiilor dintre ţările noastre. Toate ţările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ţinte ale rachetelor balistice ruse”. În replică, șeful diplomației daneze, Martin Lidegaard, a declarat că ”afirmațiile ambasadorului rus sunt inacceptabile; s-a depăşit limita”. Danemarca a acceptat în august 2014 să participe cu cel puţin o fregată la sistemul antirachetă NATO din Europa, care va include elemente terestre, staţionate în România şi Polonia, şi instalaţii navale. ”SUA sunt de partea Danemarcei şi condamnă declaraţiile făcute de ambasadorul Rusiei privind participarea la sistemul antirachetă”, a declarat reprezentantul american la Copenhaga, Ruffus Gifford.

SOLIDARITATEA ROMÂNIEI ”Sistemul antirachetă este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia”, a precizat ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, exprimând solidaritatea deplină cu Danemarca, după declarațiile ambasadorului rus la Copenhaga. ”Este inadmisibilă ameninţarea de a folosi forţa împotriva unui stat membru NATO”, a mai spus Aurescu. Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, a condamnat și el declarațiile ambasadorului rus, la finalul unui exerciţiu aviatic comun româno-american sub egida NATO, desfășurat la Câmpia Turzii. ”Nu suntem de acord cu asemenea afirmaţii şi încă o dată precizez şi eu că sistemul antirachetă de la Deveselu este un sistem defensiv, care vizează apărarea antirachetă a ţărilor NATO”.

În cursul unui seminar pe teme de securitate organizat la Bruxeles, generalul Breedlove a făcut referire la ameninţările la adresa Danemarcei proferate de ambasadorul rus la Copengaga, Mihail Vanin, susținând că aceste ameninţări sunt doar următorul pas. Breedlove a notat că, anterior, Rusia a exercitat presiuni mari asupra României şi Poloniei, afirmând și că orice altă ţară care vrea să se alăture acestui sistem de apărare antirachetă va fi supusă presiunilor politice şi diplomatice din partea Rusiei.

Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, avertiza în urmă cu două săptămâni că sistemele antirachetă care vor fi instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Tratatul, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, SUA au comunicat că sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă INF. SUA şi NATO au explicat de mai multe ori că sistemele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

MAREA NEAGRĂ, SPAȚIU DE MANEVRE TACTICE ÎN CRIZA NATO - RUSIA Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică şi-au testat din nou capacităţile militare, săptămâna trecută, Marea Neagră devenind principala zonă de manevre tactice pe fondul tensiunilor generate de criza din estul Ucrainei.

Şase nave militare NATO şi un submarin s-au aflat în Marea Neagră, în ultima săptămână, pentru exerciţii de rutină menite să demonstreze capacitatea de apărare colectivă. La exerciţii au participat crucişătorul american „USS Vicksburg“, patru fregate - „NCSM Fredericton“ (Canada), „TCG Turgutreis“ (Turcia), „ROS Regina Maria“ (România), „ITS Aliseo“ (Italia) -, nava de alimentare germană „FGS Spessart“ şi un submarin turc. În timp ce navele grupului NATO (SNMG-2) se aflau în largul Portului Constanţa, zona a fost survolată de un avion militar rus. Ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, care a luat şi el parte la exerciţii, spunea că este normal ca aeronave de supraveghere să culeagă informaţii. În paralel, avioane de vânătoare NATO au incerceptat, pentru prima dată anul acesta, opt avioane militare ruse de tip Suhoi Su-27 şi Su-34 deasupra Mării Baltice, în spaţiul aerian internaţional.

În replică, Rusia a efectuat, în ultima săptămână, cele mai ample exerciţii militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu Alianţa Nord-Atlantică. Peste 8.000 de militari ruşi au fost mobilizaţi la exerciţii în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea şi în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. Flotele militare ruse au făcut manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei şi Marea Barents. Oficiali din Ministerul rus al Apărării au confirmat că exerciţiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani. Moscova a transferat bombardiere Tupolev 22-M3, care pot transporta bombe nucleare, în regiunea Crimeea, iar rachete cu potenţial nuclear au fost poziţionate în enclava Kaliningrad, la frontiera cu Polonia şi Lituania.

Astfel, Marea Neagră a devenit din nou una dintre principalele linii de manevre tactice între NATO şi Rusia. Demonstraţiile de forţă militară au fost dublate de un schimb vehement de replici între Occident şi Rusia, expresii ale campaniilor de imagine şi propagandă generate de criza ucraineană.

STUDII DE IMPACT Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune, înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a SUA. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă. Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui scut antirachetă NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a SUA, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ doi ani, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), baza Ravenna (Ohio) şi baza Custer (statul Michigan).