Rusia va face uz de veto în Consiliul de Securitate ONU, în cazul recunoaşterii unilaterale a independenţei provinciei sîrbe Kosovo, a subliniat şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov. Acesta a evocat, vineri, ca o variantă posibilă înlocuirea administraţiei ONU din Kosovo cu una a UE, dar a spus că este nevoie de acordul ONU şi al Belgradului. ONU vrea să înfiinţeze un Birou Civil Internaţional cu puteri executive, care să înlocuiască ONU, care administrează provincia din 1999. Lavrov a insistat asupra necesităţii de a nu se schimba nimic în rezoluţia ONU 1244, care în 1999 a încredinţat gestionarea Kosovo de către ONU. Lavrov nu a vorbit despre o eventuală independenţă la încheierea misiunii acestui Birou Civil Internaţional.

Într-un interviu apărut în ediţia de vineri a cotidianului “Vremia Novostei”, Lavrov a declarat: “Dacă decizia de a aproba proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo va fi menţinută, este de la sine înţeles că noi vom recurge la veto, dar Rusia se va opune nu pentru a le strica lor jocurile pur şi simplu de dragul afirmării, ci pentru că recurgerea la veto reprezintă o importantă componentă a dreptului internaţional, care ne-a permis după cel de-al doilea război mondial să evităm conflicte globale majore. Reuniunea Consiliului de Securitate ONU în problema Kosovo din 19 decembrie a constituit, în principiu, o primă tentativă a Occidentului de a demonstra că nu-i pasă de ONU. Occidentalii au vrut să arate că de acum înainte problemele majore le vor rezolva în afara cadrului ONU. Sîntem acuzaţi că intenţionăm să recurgem la veto, că împiedicăm legitimarea deciziei Consiliului de Securitate ONU cu privire la proclamarea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, dar veto-ul Rusiei nu înseamnă deloc blocarea eforturilor pentru găsirea unei soluţii acceptabile la problema. Dacă NATO şi UE declară că, în prezent, ignorînd mecanismele legitime de drept ale ONU, pot decide singure să divizeze Serbia, să rupă Kosovo din teritoriul sîrb, fără a le permite sîrbilor din provincie să-şi exprime părerea, aceste două foruri se situează în afara dreptului internaţional”. Potrivit şefului diplomaţiei ruse, “obligaţia directă, în situaţia dată, a secretarului general ONU şi a misiunii ONU în Kosovo este de a crea condiţii pentru a se ajunge la o reglementare politică. Acestea nu sînt vorbe goale, ci reflectă convingerea noastră profundă că jocul este extrem de periculos, fiind vorba de încălcarea unei rezoluţii ONU, de interpretarea arbitrară a deciziilor adoptate prin consens la Consiliul de Securitate ONU, de ignorarea Cartei ONU care stipulează integritatea teritorială a ţărilor şi suveranitatea lor şi, nu în ultimul rînd, de încălcarea principiilor fundamentale ale Actului Final de la Helsinki”.

La rîndul său, ministrul bulgar de Externe, Ivailo Kalfin, le-a cerut, vineri, instituţiilor alese din Kosovo să garanteze principiul multietnic de guvernare. ”Priştina dispune deja de instituţii alese. Ele trebuie să înceapă să lucreze pe amendamente concrete la legislaţie, demonstrînd că promisiunile de respectare a principiului multietnic, a drepturilor tuturor locuitorilor din Kosovo nu vor rămîne doar la stadiul de declaraţii, ci se vor concretiza. Ceea ce se întîmplă în Kosovo ne afectează interesul naţional”, a declarat ministrul, a cărui ţară este vecină cu Serbia. Kalfin, care a vizitat Belgradul săptămîna aceasta, se va duce la 4 ianuarie în SUA, unde ”una din principalele teme de discuţie cu secretarul de Stat american va fi evoluţia procesului în Kosovo”, a asigurat el.