Rusia va adopta măsuri asimetrice, ca răspuns la acţiunile ţărilor NATO la graniţele Federaţiei Ruse, a avertizat miercuri ministrul apărării rus Serghei Şoigu în cadrul Conferinţei de securitate de la Moscova, care şi-a început lucrările şi va dura până vineri în capitala rusă, potrivit agenţiei de presă oficiale TASS, relatează Agerpres. Tendinţa de a prezenta Rusia ca principală ameninţare pentru Occident a devenit dominantă în politica Alianţei, la baza căreia se află principiul 'eu inventez şi tratez invenţia drept o realitate', a afirmat Serghei Şoigu, explicându-şi în continuare ideea: 'Ei (occidentalii) au inventat ameninţarea rusă şi tot ei se înspăimântă unii pe alţii cu aceasta!'. În acelaşi timp, 'acţiunile practice ale Alianţei - fie că este vorba de dezvoltarea infrastructurii militare în apropierea graniţelor ruse, fie de intensificarea activităţii în Marea Neagră şi Marea Baltică - duc la escaladarea tensiunilor, necesitând un răspuns adecvat din partea Rusiei', a declarat ministrul apărării rus. 'Vă pot asigura că măsuri de răspuns vor fi luate în timp util şi nu neapărat simetrice faţă de acţiunile NATO', a avertizat generalul de armată Serghei Şoigu, evocând în acest context extinderea NATO, care continuă în Europa, intensificarea activităţii militare în Arctica. În emisfera vestică, SUA reactualizează aşa-numita 'doctrina Monroe' pentru a limita suveranitatea statelor latino-americane, exercitând presiune asupra ţărilor care duc o politică contrară intereselor Washingtonului, a declarat el, citat de Interfax. 'Un exemplu tipic este situaţia din Venezuela, unde guvernul legitim este supus unei ingerinţe externe fără precedent', a adăugat el, afirmând că aceasta se face folosindu-se 'întregul arsenal de mijloace disponibile, inclusiv forţa'. Mai mult, generalul Serghei Şoigu a declarat că SUA iau în considerare posibilitatea de a recurge la forţă împotriva ţărilor din America Latină.

În acest context, ministrul apărării rus a indicat că Rusia intenţionează să-şi consolideze relaţiile cu ţările din America Latină. 'Avem mulţi prieteni şi aliaţi tradiţionali în această regiune. Aceştia sunt Cuba, Nicaragua, Venezuela, Brazilia, Bolivia, Mexic, Uruguay, Paraguay şi Chile. Apreciem foarte mult nivelul de încredere atins şi vom continua să lucrăm pentru a-l creşte', a spus Şoigu, citat de EFE.

La începutul lunii aprilie, vicepremierul rus Iuri Borisov a afirmat că Rusia nu cunoaşte şi nu vede un alt preşedinte al Venezuelei în afara lui Nicolas Maduro şi a reiterat sprijinul Moscovei pentru guvernul acestuia.

De altfel, Moscova şi Caracas acuză Washingtonul de amestec în afacerile interne ale Venezuelei ca urmare a sprijinului acordat şefului legislativului venezuelean, opozantul Juan Guaido, autoproclamat preşedinte interimar al ţării, în timp ce Statele Unite denunţă prezenţa militarilor ruşi în Venezuela.

Rusia şi NATO nu se consideră unul pe altul drept adversari​

Prezent la lucrările conferinţei, şeful Statului Major al armatei ruse, Valeri Gherasimov, a declarat că ţările occidentale provoacă instabilitate internă prin promovarea democraţiei pe calea unei aşa-numite 'intervenţii umanitare', potrivit TASS. Gherasimov a spus că Rusia îşi îndeamnă partenerii occidentali să nu creeze noi linii de demarcaţie între ea şi NATO în Europa. 'Propunem partenerilor occidentali să renunţe la crearea unor noi linii de divizare pe continentul european şi să reducă confruntarea pe linia Rusia-NATO', a insistat el, lansând un apel Occidentului să se ghideze după Actul fundamental privind relaţiile de cooperare cu Rusia (1997), document ce stipulează că 'Rusia şi NATO nu se consideră unul pe altul drept adversari'. Relaţiile dintre Rusia şi NATO s-au deteriorat după anexarea peninsulei Crimeea în 2014 de către Federaţia Rusă şi acţiunile Moscovei îndreptate spre destabilizarea Occidentului: atacuri cibernetice, amestec în alegeri, încălcarea tratatelor de dezarmare nucleară.