“Rusia ar putea avea şi alte obiective, după recunoaşterea regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, între care Crimeea, Ucraina sau Republica Moldova”, a declarat, ieri, ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, subliniind că Moscova a încălcat legea internaţională. Crimeea (în sudul Ucrainei) era considerată teritoriu rus pînă cînd liderul sovietic Nikita Hruşciov l-a cedat în 1954 Kievului, într-un gest de bunăvoinţă. Potrivit ministrului francez, “conflictele din Caucaz sînt conflicte extrem de dure”. “Rusia se află în afara legii internaţionale”, a declarat miercuri ministrul de Externe al Franţei, Bernard Kouchner, adăugînd că UE nu poate accepta aceste încălcări ale dreptului internaţional şi ale acordurilor de securitate.

“Nu putem accepta aceste încălcări ale dreptului internaţional, ale acordurilor de securitate şi cooperare în Europa, ale rezoluţiilor ONU şi invadarea, pentru prima oară după mult timp, a unui teritoriu de către o armată a unei ţări vecine”, a spus şeful diplomaţiei franceze la postul de radio Europe 1. “Cei 27 de preşedinţi ai statelor UE vor reacţiona la summit-ul european de luni. Rusia se află în afara legii inetrnaţionale şi nu este doar părerea UE”, a adăugat ministrul. Occidentul a condamnat decizia de marţi a Moscovei de a recunoaşte independenţa celor două republici separatiste din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, după conflictul din Caucaz.

Ministrul britanic de Externe cere preşedintelui rus să nu înceapă un nou Război Rece

David Miliband, şeful diplomaţiei britanice, a declarat ieri că preşedintele rus, Dmitri Medvedev, are responsabilitatea de a nu începe un nou Război Rece, pe care Occidentul nu îl doreşte. Marea Britanie s-a numărat printre ţările care au condamnat decizia Rusiei de a recunoaşte independenţa regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia. În replică, Miliband a cerut, marţi, formarea unei coaliţii internaţionale pentru a contracara această măsură. “Rusia nu s-a împăcat cu noua hartă a acestei regiuni. Preşedintele rus a spus că nu vrea un nou Război Rece. Nici noi nu vrem un nou Război Rece, iar Medvedev are responsabilitatea să nu înceapă unul”, a declarat Miliband, în faţa unui grup de studenţi reuniţi la Kiev. “Trebuie să creştem costurile pe care le va suporta Rusia pentru că îşi neglijează responsabilitatea”, a subliniat el, adăugînd că miniştrii de externe ai ţărilor membre G7 vor discuta telefonic despre acest dosar. “Trebuie să reexaminăm natura, profunzimea şi amploarea relaţiilor cu Rusia”, a explicat ministrul britanic.

Georgia îşi limitează relaţiile diplomatice cu Rusia

Georgia a decis să îşi reducă prezenţa diplomatică în Rusia, lăsînd doar doi diplomaţi în funcţie la Moscova, a declarat, miercuri, ministrul georgian pentru Afaceri Externe, Eka Tkeşelaşvili. “Am limitat nivelul relaţiilor noastre diplomatice cu Rusia. Nu vom mai avea ambasador la Moscova, doar un diplomat confirmat şi unul de rangul doi vor lucra în ambasada noastră din Rusia”, a declarat ea. Această decizie intervine ca ripostă la recunoaşterea, marţi, de către Rusia, a republicilor separatiste Abhazia şi Osetia de Sud.

Medvedev susţine că recunoaşterea Osetiei de Sud şi Abhaziei se bazează pe dreptul internaţional

”Decizia Federaţiei Ruse de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud se bazează pe Carta ONU şi alte documente de drept internaţional”, a declarat preşedintele Medvedev într-un articol publicat de cotidianul britanic ”Financial Times” în ediţia electronică. Medvedev recunoaşte că această decizie nu a fost una adoptată uşor şi fără evaluarea atentă a posibilelor consecinţe. ”Occidentul, care a ignorat situaţia din Caucaz, a alimentat indirect speranţele de libertate ale abhazilor şi osetilor, prin ajutorul acordat liderului georgian, Mihail Saakaşvili, a cărui primă grijă după instalarea în fruntea Georgiei a fost anularea autonomiei regiunii Adjaria şi nu a ascuns intenţia de a proceda la fel în cazul celor două teritorii din nordul ţării”, susţine Medvedev. Acesta a mai afirmat că ”doar un nebun ar fi recurs la un astfel de joc”, făcînd referire la ofensiva georgiană asupra Osetiei de Sud, demarată în noaptea de 7 spre 8 august.

”Rusia a restabilit pacea în Caucaz, dar nu a putut îndepărta temerile şi asipraţiile popoarelor abhaze şi osete atunci cînd preşedintele georgian a început să declare că vrea să îşi refacă armata şi să reîntregească teritoriul Georgiei. O decizie grea atîrna pe umerii mei. Ţinînd cont de opiniile liber exprimate ale poporului oset şi abhaz şi în baza Cartei ONU şi altor documente de drept internaţional, am semnat decretul privind recunoaşterea de către Federaţia Rusă a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei”, a subliniat Medvedev în articolul semnat de el.

Nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagră a acostat în Abhazia

Crucişătorul Moskva, nava amiral a Flotei Ruse de la Marea Neagră, alături de alte vase militare ruse au acostat, ieri, în rada portului Suhumi, capitala Abhaziei. Autorităţile ruse au anunţat, marţi, că Moskva va reveni în cursul serii în portul Sevastopol din Crimeea. Viceamiralul Serghei Menialo, comandantul bazei maritime de la Novorossiisk, a explicat că ”navele ruse care se deplasează în Abhazia desfăşoară misiuni de control în apele teritoriale, împiedicînd traficul de arme, dar şi o misiune umanitară”. Navele ruse au fost întîmpinate de o mulţime de locuitori din regiunea separatistă care purtau flori, fructe şi drapele ruse şi abhaze, potrivit agenţiei Interfax. ”Sîntem bucuroşi să ne întîlnim prietenii ruşi”, a declarat liderul abhaz, Serghei Bagapş, întîmpinându-i pe marinarii ruşi.

O navă aparţinînd Pazei de Coastă americane, avînd la bord ajutoare umanitare, a sosit, miercuri, în portul Batumi din sud-vestul Georgiei. Nava Dallas, purtînd inscripţia US Coast Guard, a acostat cu puţin înainte de ora 12.00 (11.00, ora României). Vasul urma să părăsească portul în cursul zilei, imediat după descărcarea ajutoarelor, a declarat un oficial american. Nava Dallas a fost precedată, duminică, de un vas american de luptă, distrugătorul USS McFaul, care a adus în portul Batumi cuverturi, alimente pentru bebeluşi şi produse de igienă, părăsind, între timp, apele teritoriale georgiene.

Acţiunile recente ale Rusiei, încurajate de influenţa în scădere a lui Bush

Influenţa în scădere a preşedintelui SUA la nivel mondial a încurajat contraofensiva militară rusă din Georgia şi decizia Moscovei de recunoaştere a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. Cu mai puţin de cinci luni înainte de expirarea mandatului, Bush intră într-o perioadă de letargie marcată însă de noi provocări pe plan extern, din partea Rusiei şi Coreei de Nord, pe fondul îndelungatelor conflicte din Irak şi Afganistan.

”Faptul că aceasta este o perioadă de tranziţie în SUA facilitează, în mod clar, eforturile ruşilor de a acţiona provocator”, a declarat Jeff Mankoff, expert în cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe. Alţi analişti de politică externă sînt de acord că administraţia Bush a ignorat parţial Rusia, încă din prima zi a mandatului, iar ulterior a emis semnale contradictorii. De exemplu, a încercat să convingă Rusia să contribuie la soluţionarea dosarului nuclear iranian, în paralel cu intenţiile de amplasare a scutului antirachetă în Europa de Est. Dorinţa Rusiei de reafirmare a statutului său de putere mondială, erodat puternic după destrămarea URSS, a fost factorul major din spatele contraofensivei militare din Georgia şi deciziei de recunoaştere a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei. Unii analişti susţin însă că riposta rusă a fost ajutată de calendarul politic din SUA, precum şi de condiţiile meteorologice favorabile. Leon Aron, directorul departamentului de studii ruse din cadrul institutului American Enterprise din Washington, consideră că Moscova a mizat pe faptul că SUA nu vor putea da un răspuns ferm Rusiei, în condiţiile în care influenţa preşedintelui Bush a fost erodată de conflictul din Irak. Pînă la instalarea noului preşedinte american la Casa Albă, ofensiva rusă din Georgia va fi de domeniul trecutului, va fi un fapt împlinit. Dacă Rusia ar fi întîrziat, atunci John McCain sau Barack Obama ar fi acţionat mult mai ferm decît George W. Bush, a subliniat Aron.

Andrew Grotto, expert în securitate naţională la Center for American Progress, a minimizat însă ponderea calendarului politic american în criza georgiană. ”O parte se explică prin personalitatea lui Putin. El este fost agent KGB, foarte rece, foarte pragmatic. Vede oportunităţi de a obţine avantaje şi profită de acestea. Aşa s-a întîmplat şi în Georgia. Întregul episod a încurajat Rusia”, a comentat Grotto.