Preşedintele Putin a declarat că Rusia ar putea fi nevoită să reducă producţia de petrol din cauza dificultăţilor întîmpinate în transportul pe teritoriul Belarusului. În cursul unei şedinte de Guvern, acesta a adăugat că Executivul trebuie să continue negocierile cu autorităţile belaruse, pentru reluarea transportului petrolului către Europa şi protejarea intereselor consumatorilor occidentali de petrol rusesc. Vicepremierul belarus Andrei Kobiakov s-a deplasat la Moscova pentru discuţii pe tema crizei privind transportul petrolului rusesc.

Rusia a anunţat că va furniza petrol clienţilor europeni prin intermediul altor rute, după ce conflictul comercial cu Belarus a dus la întreruperea livrărilor de petrol prin oleoductul Drujba, ce alimentează Germania, Polonia, Ungaria, Slovacia şi Cehia. Porturile maritime ruseşti au exportat anul trecut 133,3 milioane de tone de petrol, primit prin intermediul conductelor, terminalul baltic de la Primorsk avînd cel mai important rol. Portul, situat în apropiere de Sankt Petersburg, a exportat 66 de milioane de tone anul trecut şi nu are capacitatea de a transporta decît o mică parte din cantitatea de petrol provenită de la oleoductul Drujba, întrucît în luna decembrie pompa deja la nivel maxim. Porturile de la Marea Neagră Novorossiisk, Tuape şi Odessa, care au transportat împreună 60,7 milioane de tone anul trecut, au posibilitatea de a prelua alte cantităţi de petrol. Totuşi, acestea sînt închise adesea din cauza furtunilor din lunile de iarnă şi nu sînt bine amplasate pentru a alimenta centrul Europei.

Compania feroviară a Rusiei nu a dezvăluit date privind cantităţile de petrol exportate în Europa, deşi transporturile destinate Chinei au totalizat circa 200.000 de barili pe zi, anul trecut. Cantităţi neprecizate, dar substanţiale de petrol şi produse petroliere sînt transportate în fiecare an pe rîuri şi canale. Cîteva milioane de tone de combustibil şi produse distilate au fost transportate spre Marea Baltică prin intermediul oleoductului Volga - Marea Baltică şi este puţin probabil ca volumul liber al petrolierelor să permită o extindere semnificativă a exporturilor. Rutele fluviale sînt utilizate şi pentru transporturi cu destinaţia Visoţk, Tallinn şi alte porturi de la Marea Baltică.

Uniunea Europeană ia poziţie

Cancelarul german a declarat, marţi, că este inacceptabil ca Rusia să întrerupă livrarea de petrol în absenţa unei consultări şi a promis că va transmite acest mesaj atît autorităţilor de la Moscova, cît şi celor de la Minsk. Angela Merkel a afirmat că intenţionează să transmită atît Rusiei, cît şi Belarusului că astfel de consultări reprezintă o cerinţă minimă în cazul unor dispute privind domeniul energetic. În cadrul ceremoniei de preluare a preşedinţiei Uniunii Europene, cancelarul Merkel a vorbit pe larg despre importanţa securităţii energetice pentru statele membre.

La rîndul său, Comisia Europeană a solicitat autorităţilor de la Moscova şi Minsk să încheie de urgenţă disputa. Conflictul actual alături de altul similar ce a avut loc cu un an în urmă între Rusia şi Ucraina, afectează reputaţia Rusiei în calitate de furnizor sigur de energie. Rusia a întrerupt, în timpul nopţii de duminică, livrările de petrol din Rusia către Polonia şi Germania, ca urmare a disputei comerciale între autorităţile de la Moscova şi cele de la Minsk, care a afectat, ulterior şi exporturile către Slovacia, Ungaria şi Cehia. Ucraina a confirmat, ieri, întreruperea livrărilor de petrol rus către Europa, pe teritoriul său. Al doilea mare exportator mondial de petrol a acuzat Belarus că a furat petrol transportat prin intermediul conductei Drujba. Belarus a respins acuzaţiile. Companiile ruse au motivat sistarea livrărilor de petrol printr-o catastrofă iminentă, după ce Belarusul a închis o parte dintre conductele ce transportau petrol nerafinat spre alte state europene. Acest lucru înseamnă că livrările ar putea fi sistate pentru următoarele două luni fără ca niciunul dintre contractele încheiate de companiile ruse cu parteneri europeni să fie renegociat.

Disputa dintre Rusia şi Belarus a început după ce autorităţile de la Moscova au crescut preţul gazului de la 47 de dolari la 100 de dolari pe metru cub, de la 1 ianuarie 2007 şi a ridicat preţul exporturilor de petrol către Minsk la 180 de dolari pe tonă. Belarus a răspuns prin fixarea unei taxe de 45 de dolari pe tona de petrol ce tranzitează ţara, ridicînd costurile cu zece procente. Anual 70 de tone de petrol tranzitează Belarusul prin conducta Drujba. Conducta are o capacitate de peste două milioane de barili de petrol pe zi, din care 1,4 milioane - 1,6 milioane se îndreaptă direct către consumatorii din Uniunea Europeană, reprezentînd 12,5% din necesarul de petrol al blocului european. Oleoductul Drujba a transportat peste 30% din exporturile efectuate anul trecut de Rusia prin intermediul conductelor, un total de 68 de milioane de tone (1,37 de milioane de barili pe zi).

Pieţele europene pot face faţă întreruperii livrărilor de petrol

Agenţia Internaţională pentru Energie consideră că pieţele petroliere europene au capacitatea să reziste întreruperii exporturilor ruse de ţiţei către Germania şi Polonia. În cazul prelungirii perioadei în care exporturile ruse de petrol prin intermediul oleoductului Drujba sînt întrerupte, fiecare dintre rafinăriile europene poate să îşi asigure necesarul de petrol utilizînd rute alternative.

Criza petrolului nu a părut să influenţeze cotaţia petrolului, care a scăzut, marţi, cu aproximativ 1,6 dolari, sub valoarea de 55 dolari pe baril, cel mai redus nivel înregistrat din iunie 2005. În contextul înregistrării unor temperaturi ridicate pentru această perioadă în Statele Unite, scăderea rapidă a produs îngrijorare în rîndul membrilor Organizaţiei Statelor Exportatoare de Petrol, iar Emiratele Arabe Unite, ţară ce deţine preşedinţia cartelului, iau în calcul noi acţiuni pentru a opri evoluţia descendentă.

Zăcămînt important de gaze descoperit în Ungaria

Compania canadiană Falcon Oil and Gas a descoperit un important zăcămînt de gaze naturale în Ungaria şi va efectua în următoarele luni teste pentru a stabili dacă acesta poate fi exploatat din punct de vedere economic. În cazul în care rezultatul testelor va fi pozitiv, producţia de la zăcămîntul Mako, situat la 200 de kilometri de Budapesta, ar putea asigura, în patru ani, întreg necesarul de gaze naturale al Ungariei. Gazele se află la o adîncime de 6.000 de metri, la presiune ridicată, între roci fierbinţi şi sedimente. Există şanse de peste 90% de a recupera 21.800 miliarde de picioare cubice de gaze din zăcămîntul Mako şi de peste 50% pentru alte 45.900 miliarde de picioare cubice. În Ungaria nu au mai fost descoperite rezerve majore de gaze în ultimele decenii, iar zăcămîntul Mako ar fi cel mai mare descoperit vreodată în ţară.