Cel mai bun mijloc pentru ca Rusia să se asigure că nu este vizată de scutul american antirachetă este să ia parte la implementarea sa, a declarat un înalt oficial din Departamentul american de Stat, sub acoperirea anonimatului. Declaraţia intervine după ce viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov, a avertizat luni că, în cazul instalării unor elemente americane antirachetă în Europa, Moscova îşi rezervă dreptul de a se retrage din tratatul de dezarmare nucleară START. Imediat după ce România a anunţat, săptămâna trecută, că a fost aleasă baza de la Deveselu, pentru a găzdui interceptorii din cadrul scutului american antirachetă, Moscova a cerut, în mod similar, garanţii de la SUA că nu va fi afectat echilibrul strategic din regiune şi nu vor fi vizate capacităţile sale de descurajare nucleară.

După ani de dispute pe marginea acestui subiect, Rusia şi NATO au căzut de acord la summit-ul de la Lisabona din noiembrie anul trecut să coopereze în apărarea antirachetă. Părţile rămân însă pe poziţii divergente în ceea ce priveşte modalitatea de implementare a sistemului. NATO este în favoarea a două scuturi separate, între care să existe un schimb de informaţii, în timp ce Moscova vrea un sistem comun, care să aibă, deci, o comandă comună. La Consiliul NATO-Rusia care a avut loc la 4 mai, la nivel de şefi de Stat Major, reprezentantul Moscovei, Nikolai Makarov, a spus că Moscova este gata să discute orice propuneri constructive pe tema scutului, dar NATO trebnuie să garanteze că noul proiect nu va pune în pericol potenţialul nuclear al Rusiei. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat joi că este importantă cooperarea cu Rusia în scutul antirachetă, dar nu a făcut alte anunţuri de natură să apropie poziţiile celor două părţi.