Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a apreciat, sâmbătă, că punctele de vedere ale Rusiei şi occidentalilor în privinţa crizei ucrainene se apropie, deschizând calea unei posibile iniţiative comune. ”Ultima mea întâlnire cu secretarul de Stat american, John Kerry, la Haga, şi contactele mele cu Germania, Franţa şi alte ţări arată că se conturează posibilitatea unei iniţiative comune care ar putea fi propusă Ucrainei”, a declarat şeful diplomaţiei ruse, asigurând că ”Moscova nu are nicio intenţie şi niciun interes să traverseze frontiera cu Ucraina”. Potrivit Kievului, Rusia a mobilizat aproape 100.000 de militari în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri privind o intervenţie în estul rusofon al ţării. Ministrul a cerut, în schimb, ca, ”în vederea unei ieşiri din criză, munca să fie colectivă, iar excesele să înceteze din partea contestatarilor care l-au destituit pe preşedintele Viktor Ianukovici”. Serghei Lavrov a sugerat o federalizare a fostei republici sovietice: ”Nu este un cuvânt tabu. Sunt convins că trebuie să insistăm asupra acestui lucru nu pentru că am avea chef, ci pentru că este o solicitare a regiunilor din sud şi est”. Mai multe ţări occidentale au evocat, în ultimul timp, posibilitatea unei descentralizări, pentru a calma separatiştii din unele regiuni rusofone din estul ucrainean.

Aceste declaraţii au loc după o discuţie telefonică între Vladimir Putin şi Barack Obama, în care preşedintele rus a vorbit despre o cooperare internaţională în vederea stabilizării situaţiei. Putin i-a atras atenţia lui Obama asupra situaţiei din Ucraina, unde ”extremiştii comit acte de terorizare a populaţiei paşnice şi a organelor de ordine”. Obama şi Putin au convenit că, în perioada apropiată, acest subiect va fi discutat la nivelul ministerelor de Externe rus şi ucrainean. Preşedintele Rusiei a ţinut să menţioneze că trebuie să fie acordată mai multă atenţie situaţiei din Transnistria. ”Blocada comercială şi economică din regiunea transnistreană contribuie la înrăutăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei din regiune, creează obstacole asupra liberei circulaţii şi afectează activitatea economică”, a spus Putin. El a adăugat că ţara sa e de acord cu o soluţionare paşnică şi definitivă a problemei transnistrene.

AUTONOMIA TĂTARILOR Minoritatea tătară din Crimeea a votat, sâmbătă, în favoarea autonomiei sale pe teritoriul anexat recent de Rusia. ”Tătarii nu recunosc anexarea regiunii de către Rusia. Noi am votat în favoarea creării unei autonomii“, a declarat liderul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, la reuniunea din oraşul Bahcisarai, unde reprezentanţi ai acestei comunităţi musulmane, formată din aproximativ 300.000 de persoane, s-au adunat, sâmbătă, pentru a-şi decide soarta. De asemenea, el s-a adresat către ONU, UE, OSCE, popoarele şi guvernele altor state, cu rugămintea de a susţine dreptul poporului tătar la autodeterminare prin crearea autonomiei pe teritoriul istoric al tătarilor, Crimeea. Preşedintele Tatarstanului, Rustam Minnihanov, prezent la reuniunea din Bahcisarai, s-a declarat pregătit să joace rolul de mediator între tătarii din Crimeea şi autorităţile ruse. Tătarii din Crimeea, care reprezintă aproximativ 12% din populaţie, s-au opus ferm referendumului din 16 martie, pe care l-au boicotat în cea mai mare parte.

ORA MOSCOVEI În timp ce o mare parte a Europei trece la ora de vară, Crimeea se aliniază orei noii sale capitale, Moscova. La ora locală 22.00, ceasurile din gara Simferopol, capitala peninsulei din Marea Neagră, au fost date înainte cu două ore, în cadrul unei ceremonii în prezenţa premierului Serghei Aksionov. La două săptămâni după referendumul care a deschis calea alipirii sale la Rusia, schimbarea extrem de simbolică reprezintă o etapă în plus a spectaculosului raid instituţional al Rusiei asupra Crimeei, după, de exemplu, adoptarea rublei ca monedă oficială.

SCENARIU Vladimir Putin ar dori să încorporeze regiuni din Finlanda în cadrul Federaţiei Ruse, susţine un apropiat al preşedintelui rus. Potrivit fostului său consilier economic, liderul de la Kremlin consideră că poate revendica părţi din Finlanda, Ucraina, Georgia, Belarus sau ţările baltice. Totuşi, fostul consilier admite că Finlanda nu este o prioritate în acest moment, Vladimir Putin fiind concentrat pe Ucraina. El spune că Vladimir Putin a declarat de mai multe ori că bolşevicii de la Moscova au făcut o mare greşeală în 1917, când au acordat independenţa Finlandei. Timp de 108 ani, Finlanda a făcut parte din Imperiul Ţarist, până în 1917, când noua putere comunistă a fost de acord cu independenţa acelei ţări.

AMENINŢĂRI Rusia a ameninţat câteva state est-europene şi din Asia Centrală cu repercusiuni dacă votează în favoarea unei rezoluţii ONU, săptămâna trecută, care să declare invalid referendumul din Crimeea, au declarat diplomaţi de la ONU. Această dezvăluire are loc după ce Moscova a acuzat ţările occidentale că ”folosesc o presiune ruşinoasă, până la şantaj politic şi ameninţări economice, în încercarea de a convinge cele 193 de state membre ONU să sprijine o rezoluţie privind criza din Ucraina”. Potrivit interviurilor cu diplomaţi din cadrul ONU, dintre care majoritatea au preferat să vorbească sub acoperirea anonimatului de teamă să nu înfurie Moscova, ţintele ameninţărilor ruse au fost R. Moldova, Kîrgîzstan, Tadjikistan, dar şi numeroase ţări africane. Un purtător de cuvânt al Misiunii Rusiei la ONU a negat că Moscova ar fi ameninţat vreo ţară. Potrivit diplomaţilor, ameninţările ruse nu au fost specifice, dar destinatarilor le-au fost clare avertizările de a nu susţine rezoluţia, altfel măsurile Rusiei împotriva lor ar fi inclus expulzarea muncitorilor imigranţi de pe teritoriul rus, întreruperea livrărilor de gaz sau interzicerea unor importuri către Rusia, pentru a le provoca probleme economice. În cele din urmă, rezoluţia care declară votul din Crimeea din 16 martie în favoarea separării de Ucraina ca neavând nicio validitate a fost adoptată cu 100 de voturi „pentru“, 11 „împotrivă“ şi 58 de abţineri. Alte 24 de state membre ONU nu au votat.