Rusia va lua măsuri adecvate ca răspuns la consolidarea NATO în apropierea frontierelor sale, a anunțat ieri reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Aleksandr Grușko. „Au fost deja luate unele măsuri și urmează să fie adoptate măsuri suplimentare. Acestea vor fi bine calculate și se vor baza pe analiza acțiunilor NATO în aceasta regiune”, a afirmat diplomatul rus, în cadrul unei conferințe de presă. „Logica NATO este în mare parte dictată de interesele NATO în sine și nu de interesele securității naționale”, este ferma convingere a reprezentantului permanent al Rusiei la Alianța Nord-Atlantică. Aleksandr Gruşko a mai apreciat că ar fi inutilă convocarea Consiliului Rusia-NATO în curând, ţinând cont de poziţia Alianţei care refuză să coopereze cu Moscova. La începutul lunii aprilie, miniştrii Apărării din statele NATO au încetat orice cooperare practică civilă şi militară din cauza poziţiei Moscovei privind conflictul din Ucraina şi a alipirii Crimeei la Rusia. CARE PE CARE ȘI NOI LA MIJLOC După începerea crizei din Ucraina, Alianța și-a consolidat prezența în regiunea baltică. De la 1 mai, unități ale misiunii NATO de protecție a spațiului aerian în țările baltice nu mai au bază doar în Lituania, unde numărul avioanelor de vânătoare s-a dublat până la opt avioane, dar, de asemenea, în Estonia, unde au fost trimise patru F-16 din cadrul armatei daneze a aerului. În plus, patru avioane de vânătoare au fost trimise la baza aeriană Malbork, în Polonia. La sfârșitul lunii aprilie, aproape 600 de soldați americani au sosit în regiune pentru a participa la exerciții pe diferite poligoane. Lituania, Letonia și Estonia au subliniat în mod repetat că sunt favorabile extinderii prezenței forțelor NATO în regiune. Probabil că printre măsurile adecvate a fost completarea arsenalului forțelor armatei ruse, care staționează în Crimeea. În ultimele șase luni au fost aduse sisteme antiaeriene S-300PMU, cu sisteme antinavale Bal și Bastion, avioane de vânătoare Su-27 și Su-30, precum și cu alte tipuri de arme și echipamente militare. Desfășurarea de sisteme S-300PMU în Crimeea a permis finalizarea creării unei apărări antiaeriene eficiente, capabile să garanteze securitatea forțelor și echipamentelor Flotei ruse din Marea Neagră. ÎNLOCUIREA CADRELOR Sistemele de rachete S-300PMU Favorit sunt concepute împotriva avioanelor moderne, rachetelor de croazieră și rachetelor balistice tactice. Sunt capabile să lovească o țintă care zboară cu o viteză de 6.450 kilometri pe oră. Raza de acțiune a acestui sistem de rachete variază de la 40 kilometri pentru ținte balistice, la 200 kilometri pentru avioane. Sistemul de rachete S-300PMU a intrat în serviciul armatei ruse în anul 1993. Și delifinii care trăiesc în parcul de mamifere marine din Sevastopol au participat, pentru prima dată de la alipirea Crimeei la Rusia, la un exerciţiu naval efectuat de unităţile speciale ale Flotei Ruse de la Marea Neagră. Din martie 2014, parcul de animale marine din Sevastopol, folosit până atunci de Marina ucraineană pentru a antrena delfini pentru luptă, a fost ataşat Forţelor navale ruse. Şapte dintre cei zece delfini testaţi au fost declaraţi apţi de misiuni de luptă. Nimic nu pare să mulțumească puterea de la Moscova. Numirea unor cetăţeni străini în fruntea unor ministere din Ucraina este, de exemplu, „o dovadă clară a ingerinţelor externe”. Aceasta este poziția preşedintelui Comitetului pentru probleme CSI şi relaţii cu diaspora din cadrul Dumei de Stat din Rusia, Leonid Sluţki. „Acestă decizie arată că independenţa Ucrainei este foarte limitată”, a afirmat oficialul rus care a deplâns că preşedintele Poroşenko nu a găsit în ţara sa persoane potrivite pentru funcţii în Guvern. Parlamentul Ucrainei a aprobat numirea în funcţia de ministru al Finanţelor a unei americance de origine ucraineană, Natalie Jaresko şi a lituanianului Aivaras Abromavicius la conducerea Ministerului Economiei. Din noul Guvern fac parte câţiva tehnocraţi străini care au primit cetăţenie ucraineană marţi dimineaţă, prin decret prezidenţial. Americanca Natalie Jaresko, cofondatoare şi directoarea fondului de investiţii Horizon Capital care operează în Ucraina, R. Moldova şi Belarus, şi lituanianul Aivaras Abromavicius, directorul fondului de investiţii suedez East Capital au o sarcină grea în Guvernul ucrainean. Cei doi au fost naturalizaţi prin decret special de către preşedintele ucrainean Petro Poroşenko cu doar câteva ore înainte de nominalizare, iar candidaturile la funcţiile strategice de ministru al Finanţelor şi, respectiv, al Economiei, le-au fost aprobate în Parlament cu o largă majoritate, în aplauzele deputaţilor. Este prima dată când străini ocupă posturi de miniştri în Guvern, anterior unii specialişti străini fiind consilieri ai unor miniştri. Natalie Jaresko şi Aivaras Abromavicius vor avea dificila sarcină să încerce să relanseze o economie ucraineană fără suflu şi să ofere credit autorităţilor în ochii creditorilor internaţionali, ai căror bani sunt esenţiali pentru supravieţuirea Guvernului. Natalie Jaresko, „o ucraineană cu suflet mare” potrivit preşedintelui, ar putea să se sprijine în această sarcină pe lunga sa experienţă financiară acumulată în Ucraina, unde lucrează de 23 de ani. Este co-fondatoare şi directoarea fondului de investiţii Horizon Capital, care operează în ţară, Republica Moldova şi Belarus, şi a condus în paralel, din 2011, alt fond ucrainean, Western NIS Enterprise Fund (WNISEF). Acest fond, în cadrul căruia a ocupat diverse posturi începând din 1995, a fost creat şi este finanţat de către Congresul SUA prin Agenţia sa pentru dezvoltare internaţională USAID. Înainte să activeze în cele două fonduri, Natalie Jaresko a lucrat la Departamentul de Stat, la Washington, unde a ocupat mai multe posturi, înainte să conducă, în perioada 1992-1995, Departamentul economic al Ambasadei SUA în Ucraina. Acest palmares riscă să fie utilizat pe post de sperietoare de către Moscova, care consideră că manifestaţiile pro-occidentale de pe Maidan, care au condus la îndepărtarea de la putere a fostului preşedinte prorus Viktor Ianukovici în februarie - au fost organizate şi finanţate de către SUA. Vorbitoare de limbă ucraineană Natalie aresko a participat la manifestaţiile pro-europene împreună cu cele două fiice ale sale. Cariera lui Aivaras Abromavicius, noul ministru al Economiei, este mai puţin publică. Biografia postată pe site-ul fondului se limitează să menţioneze că el este unul dintre cadrele de conducere ale fondului de investiţii suedez East Capital, foarte prezent în Europa de Est şi Rusia. Este de asemenea vicepreşedintele uneia dintre cele mai mari asociaţii ale investitorilor din Rusia - Asociaţia pentru Protecţia Investitorilor, care are legături cu Deutsche Bank. „Sunt european şi vom lucra în stil european”, a declarat el în rusă în faţa deputaţilor, evocând „o responsabilitate nebună în vederea redresării celei mai sărace şi corupte ţări din lume”. Potrofoliul de ministru al Sănătăţii, considerat mai puţin strategic, i-a fost încredinţat georgianului Aleksandr Kvitaşvili, de 44 de ani, care a ocupat acest post în ţara sa, în 2008. Președintele Poroşenko a anunţat încă de joia trecută că doreşte un străin, fără să-i spună numele, la conducerea Biroului de luptă împotriva corupţiei, un flagel de care fostei republici sovietice îi este cel mai greu să scape. Nemulțumiri stârnește însă și Rusia. Prin refuzul de a mai accepta produse alimentare din partea mai multor companii din Belarus, Rusia s-a comportat inadecvat, a declarat ieri președintele belarus, Aleksandr Lukașenko. Liderul de la Minsk a făcut această declarație în cadrul unei reuniuni a guvernului de la Minsk în care s-au discutat măsurile ce ar trebui adoptate pentru ridicarea interdicției la importurile de produse belaruse de către Rusia și cu privire la tranzitul produselor occidentale de pe lista cu sancțiuni ruse. Oficialii de la Minsk nu își pot permite să interzică tranzitul de produse alimentare din Occident spre Rusia. Evocând criteriile de siguranță alimentară invocate de partea rusă ca motiv al interdicției, președintele belarus a afirmat că în această privință Rusia a rămas cu jumătate de secol în urma Belarusului. Începând cu 30 noiembrie, Rosselhoznadzor, serviciul federal de supraveghere veterinară și fitosanitară din Rusia, a interzis tranzitul produselor din Belarus prin Rusia în țări terțe, fără inspecție la punctele de control ruse. Potrivit autorităților ruse, sub pretextul că se deplasează spre Kazahstan, prin Belarus și Rusia, camioane care transportau carne congelată provenind din UE și-ar fi descărcat marfa pe teritoriul Rusiei. Rosselhoznadzor susține că ar mai fi depistat un astfel de canal de livrări ilegale de produse din UE în octombrie 2014. De la sfârșitul lunii noiembrie, Moscova a restricționat importul de produse din carne de porc din Belarus după izbucnirea pestei porcine africane în această țară și din cauza obiecției că oficialii de la Minsk permit reexportarea produselor europene în Federația Rusă. Din 24 noiembrie, Rosselhoznadzor a emis restricții pentru 11 întreprinderi belaruse producătoare de carne și produse din carne, ca urmare a detectării de bacterii periculoase în produsele lor (antibiotice, E.coli, alte microorganisme anaerobe), iar din 26 noiembrie embargoul rus a fost extins la alte opt întreprinderi belaruse.