Ministrul rus al Afacerilor Externe a dat asigurări, vineri, că Rusia va privilegia calea diplomatică în conflictul cu Gruzia. Serghei Lavrov la Moscova pare că încearcă să tempereze declaraţiile diplomaţiei ruse din ultimele zile, deşi a reluat discursul oficial care acuză autorităţile de la Tbilisi de o "politică antirusă" şi a precizat că aşteaptă ca Gruzia să facă primul pas. Rusia şi-a retras personalul diplomatic şi a întrerupt toate legăturile cu această fostă republică sovietică din Caucaz, care a adoptat o orientarea pro-occidentală.
Pe lîngă valul de expulzări ce riscă să afecteze practic economia, Energy Invest, cea mai mare companie gruzină importatoare de gaze, a anunţat că grupul rus Gazprom doreşte o majorare importantă a preţului, de anul viitor, analiştii considerînd că autorităţile de la Kremlin folosesc gazele drept mijloc de presiune asupra Gruziei. Preşedintele Energy Invest, Geno Malazonia, care deţine o fabrică de fertilizatori, precum şi o centrală energetică, a declarat că Gazprom vrea să majoreze preţurile, anul viitor, la 170-250 dolari pentru o mie de metri cubi, de la 110 dolari în prezent. Reprezentanţii Gazprom au indicat intenţia de a solicita creşterea preţului în cursul celor mai recente discuţii, ce au avut loc înainte de izbucnirea disputei dintre cele două ţări referitoare la arestarea de către Gruzia, pentru scurt timp, a unor soldaţi ruşi sub acuzaţia de spionaj.
Energy Invest doreşte să cumpere anul viitor 560-600 milioane de metri cubi de gaze, din consumul total prevăzut al Georgiei, de 1,7 miliarde de metri cubi. În mod oficial, un purtător de cuvînt al Gazprom a declarat că negocierile asupra tarifelor la gaze pentru anul viitor urmează să înceapă.
Gruzia, cu o populaţie de cinci milioane de locuitori, depinde în totalitate de gazele furnizate de Rusia. Încă de anul trecut, Gazprom, cel mai mare producător de gaze din lume, a stîrnit o adevărată criză a gazelor resimţită în întreaga Europă, anunţînd că nu va mai subvenţiona economiile din fosta Uniune Sovietică, care trebuie să plătească preţuri comparabilre cu cele achitate de alte state europene, în prezent de 230-250 dolari pentru o mie de metri cubi. Grupul rus s-a confruntat, la rîndul său, cu majorarea semnificativă a preţurilor plătite pentru gazele cumpărate din Asia Centrală, ceea ce a creat incertitudini legate de viitoarele negocieri ale tarifelor. Această măsură sugerează însă o motivaţie politică.
Ministrul gruzin pentru Reforme Economice, Kakha Bendukidze, a declarat că ţara este pregătită pentru o posibilă reducere a livrărilor de gaze sau o majorare a preţurilor. Gruzia are încheiate acorduri cu Iranul şi Azerbaidjanul pentru livrări alternative de gaze. Azerbaidjanul s-a angajat să livreze pînă la 300 de milioane de metri cubi de gaze, pînă la sfîrşitul anului, prin intermediul unei conducte a grupului British Petroleum ce livrează gaze către Turcia. În 2007, Gruzia va primi cel puţin 250.000 de metri cubi de gaze prin intermediul conductei. Nu se cunoaşte exact ce cantitate poate primi Gruzia printr-un gazoduct provenit din Iran ce tranzitează Azerbaidjanul, dar oficialii de la Tbilisi consideră că vor putea fi achiziţionaţi cel puţin 500 de milioane de metri cubi de gaze.
Criza survenită în relaţiile dintre cele două state este cea mai gravă din ultimul deceniu, iar Rusia a ignorat solicitarea Uniunii Europene de a ridica interdicţia aplicată în domeniul legăturilor poştale şi de transport. Statele Unite şi Rusia îşi dispută influenţa în statele din Caucaz, care sînt tranzitate de conductele ce transportă petrol şi de gaze către Occident.