Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a cerut SUA, marţi, la Bruxelles, să-şi retragă armele nucleare tactice din Europa. ”Considerăm că situaţia armelor nucleare tactice nu va putea fi decisă decât după întoarcerea acestora pe teritoriul naţional”, a declarat diplomatul, la sfârşitul unei reuniuni a Consiliului Rusia-NATO la nivelul ambasadorilor. El a adăugat că ţării care deţine armele nucleare tactice îi revine sarcina de a le stoca în siguranţă pe teritoriul său, cum a procedat Rusia. Rogozin a reiterat că Rusia vrea ca armele nucleare tactice americane din Europa, pe care le consideră ca fiind strategice, să fie retrase. ”Orice ar fi, partenerii noştri nu sunt foarte motivaţi să-şi retragă armele nucleare tactice”, a adăugat el.

Deocamdată, Rusia a ajuns la un acord cu Ucraina pentru prelungirea prezenţei flotei ruse a Mării Negre şi după 2017, a anunţat, miercuri, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, în cursul unei vizite în Ucraina. Flota rusă a Mării Negre, care îşi are baza la Sevastopol, conform acordului încheiat între Rusia şi Ucraina, în 1997, pentru o perioadă de 20 de ani, a provocat periodic tensiuni între Kiev şi Moscova. Fostul preşedinte ucrainean, Victor Iuşcenko, un pro-occidental, anunţa în mod frecvent plecarea flotei ruse după expirarea acordului şi aderarea Ucrainei la NATO. Succesorul acestuia, actualul preşedinte Viktor Ianukovici, a sugerat că prezenţa flotei ruse ar putea fi prelungită până dincolo de 2017. Un semn de bunăvoinţă de partea Rusiei nu s-a lăsat mult aşteptat, anunţându-se ieri că Ucraina va primi o reducere de 100 de dolari la preţul de 330 de dolari perceput de Rusia pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale şi o reducere de 30% la alte preţuri. Anunţul a fost făcut de Medvedev, după o întâlnire cu omologul său ucrainean, Viktor Ianukovici, în oraşul Harkov din estul Ucrainei. Ianukovici, care a fost învestit în funcţie în luna februarie, şi-a luat angajamentul să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia şi să renegocieze acordul semnat în ianuarie 2009, care a crescut preţul gazului plătit de Ucraina, sporind presiunea asupra finanţelor ţării. Fosta republică sovietică plătea înainte de acest acord 337 de dolari/1.000 mc, în medie.

Între timp, armata americană îşi intensifică eforturile pentru a reduce amprenta sa ecologică, de la sisteme de purificare a apei, care vor funcţiona pe bază de energie solară şi până la utilizarea de biocarburant pentru avioanele de vânătoare. Departamentul Apărării, cel mai important consumator de carburant din lume, care reprezintă 80% din consumul de energie al întregului Guvern american, utilizează ca principală sursă de energie hidrocarburile, precizează un raport al Pew Research Center. Dar în acest domeniu, vor avea loc schimbări în toate corpurile armatei. Forţele terestre americane şi cele aeriene deţin mai multe baze care funcţionează parţial cu energie solară, iar una dintre acestea, cea de la Fort Irwin, California, va înceta să mai consume energie din reţeaua electrică în următorii zece ani. Însă Marina şi-a stabilit ca obiectiv să înlocuiască, până în 2020, jumătate din combustibilul utilizat pe uscat şi pe mare cu alte surse decât hidrocarburile. De asemenea, Marina va testa, săptămâna aceasta, un ”Hornet verde”, un avion de luptă de tip F-18 care funcţionează cu un amestec de camelină, o plantă din familia cruciferelor şi kerosen.

Pe baza multiplelor aplicaţii civile obţinute în trecut în urma cercetării militare, ca GPS-ul sau Internetul, raportul prevede că demersurile ecologice ale armatei vor conduce la numeroase inovaţii pentru marele public. Aceste inovaţii ar urma să includă tipuri noi de carburant alternativ, mijloace avansate de stocare de energie şi vehicule mai economice în privinţa consumului de carburant, fie că sunt destinate utilizării pe uscat, în aer sau pe mare.