O ipoteză interesantă în ce-l priveşte pe autorul atacului de la Sankt Petersburg a prins contur în laboratoarele de analiză şi strategie ale serviciilor de informaţii ruseşti. La Moscova, președintele Vladimir Putin i-a chemat pe șefii serviciilor secrete ale țărilor din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI) pentru o reuniune asupra luptei antiteroriste, prevăzută încă înainte de atentatul de la Sankt Petersburg. Chiar dacă atacul nu a fost revendicat, Comisia de Anchetă a Rusiei examinează eventualele legături ale lui Akbarjon Djalilov, 22 de ani, cu organizația jihadistă Statul Islamic (SI).

Mai mult decât atât, surse din serviciile de informaţii au emis ipoteza potrivit căreia Akbarjon Djalilov, bărbatul suspectat că ar fi comis atentatul de luni din metroul din Sankt Petersburg, soldat cu 14 morți și 50 de răniți, reprezintă un nou val de islamiști radicali care se integrează în societate departe de mișcările jihadiste existente - făcând mai dificilă sarcina forțelor de securitate de a le opri atacurile, relatează Reuters într-o analiză publicată miercuri. Paginile lui Akbarjon Djalilov de pe rețeaua rusă de socializare echivalentă Facebook arată interesul lui în wahabbism, o ramură ultraconservatoare a Islamului. Însă ele nu au oferit niciun indiciu că bărbatul ar putea recurge la violență, prezentând imaginea tipică a unui tânăr care ducea o viață aparent laică.

Paisprezece persoane au fost ucise și 50 au fost rănite în atacul de luni cu bombă din metroul din Sankt Petersburg. Anchetatorii ruși au anunțat că autorul prezumtiv al atentatului a fost Akbarjon Djalilov, în vârstă de 22 de ani, de origine kârgâză, care a plasat de asemenea o altă bombă într-o a doua stație de metrou.

Dacă islamismul radical a fost într-adevăr motivul din spatele atacului, acesta se distinge de două valuri anterioare de atacatori - cei din regiunea Caucazului de Nord, care au lansat acțiuni succesive de rebeliune împotriva Moscovei, și un alt grup, care a mers în Irak și Siria pentru a lupta alături de gruparea Statul Islamic (SI).

Noua generație de atacatori se poate inspira de la persoanele implicate în aceste lupte și provine din aceleași comunități musulmane, notează Reuters. Cu toate acestea, ei nu au legături directe cu aceste organizații militante și nu au făcut obiectul unor mandate de arestare, al unor apeluri telefonice interceptate, documente de călătorie și traversări ale frontierelor monitorizate pe care se bazează forțele de securitate pentru a păstra o evidență a islamiștilor radicali violenți. "Este ceva cu totul diferit, un nivel diferit de amenințare teroristă față de cea cu care se confruntă de obicei serviciile de securitate ruse", a declarat Andrei Soldatov, un expert rus privind serviciile de informații. Serviciile de securitate caută de obicei o organizație și o rețea de finanțare în spatele unui atac terorist, a mai spus el, însă acestea ar putea să nu existe în cazuri precum atacul de la metroul din Sankt Petersburg. "Este foarte dificil să contracarezi lucruri de genul acesta", a spus Soldatov. Şi omologii britanici s-au confruntat cu probleme similare în investigarea cazului lui Khalid Masood, care a intrat cu mașina în mulțime pe Podul Westminster luna trecută, omorând trei persoane și rănind alte câteva zeci, înainte de a înjunghia mortal un polițist. Nici în cazul lui Khalid Masood, care a fost împușcat mortal de poliție, nu au fost descoperite legături cunoscute cu grupuri jihadiste.

ANCHETA, ÎNTR-O DINAMICĂ AŞTEPTATĂ

Dinamica atentatului a fost foarte simplă şi reconstituită uşor de Comisia de Anchetă, potrivit comunicatului emis de instituţie. Camerele de supraveghere îl arată pe Akbarjon Djalilov „ieșind din locuința lui cu o geantă și un rucsac”. Înainte să „acționeze o bombă artizanală” între stațiile Sennaia Ploșiadi și Tehnologhiceskii Institut, bărbatul de 22 de ani, născut în Kârgâzstan, a amplasat o a doua bombă într-o altă stație în centrul orașului, dezamorsată la timp. Mai mult de 40 de persoane, printre care martori oculari și angajați de la metrou, au fost interogați de anchetatori, a precizat Comisia de Anchetă. Potrivit poliției din regiunea kârgâză Oș, unde este născut Djalilov, acesta a sosit la Sankt Petersburg în data de 3 martie, venind din Oș, unde părinții săi locuiesc din 2014. În noaptea de marți spre miercuri, părinții săi au sosit cu avionul la Sankt Petersburg, a constatat o jurnalistă a AFP prezentă la aeroport. „Ei sunt într-o stare de plâns. Familia Djalilov a venit în 2011 pentru a munci în Rusia, însă în 2014 părinții au revenit în Kârgâzstan, iar fiul lor Akbar (versiune a prenumelui Akbarjon) a rămas la Sankt Petersburg”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al poliției din regiunea Oș, Zamir Sidikov. Potrivit informațiilor difuzate de un post de televiziune rus, citate de DPA, părinții vor trebui să identifice rămășițele pământești ale fiului lor și să răspundă întrebărilor anchetatorilor. Djalilov avea naționalitatea rusă, la fel ca „toată familia sa”, potrivit acestui purtător de cuvânt, informație neconfirmată de autoritățile ruse. Motivele lui Akbarjon Djalilov rămân necunoscute, însă regiunea Oș este cunoscută pentru că ar fi furnizat un contingent important pentru gruparea SI în Siria și Irak. Trupurile neînsuflețite ale victimelor vor începe să fie predate rudelor acestora, a mai informat Comisia de Anchetă, adăugând că identitatea uneia dintre ele nu a fost încă stabilită.