Rusia are motive serioase să creadă că atacul chimic din 21 august, în apropierea Damascului, a fost o provocare, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în timp ce omologul său francez, Laurent Fabius, consideră că atacul a fost comis de regimul sirian. Cei doi miniştri au recunoscut ieri că, în pofida unor divergenţe, au ca obiectiv comun să găsească o soluţie politică în cazul Siriei. „Avem nişte divergenţe privind modul în care trebuie atins acest scop”, a afirmat Lavrov. El a subliniat că rezoluţia ce va fi adoptată de Consiliul de Securitate al ONU cu privire la distrugerea armelor chimice siriene nu va fi în conformitate cu Capitolul 7 al ONU, care prevede posibilitatea aplicării unor sancţiuni şi chiar recurgerea la forţă.

ACUZAŢII Rebelii sirieni deţin rachete şi gaz sarin, a afirmat ieri, la Damasc, un oficial de rang înalt din cadrul serviciilor siriene de securitate, a doua zi de la publicarea unui raport al ONU cu privire la comiterea unor atacuri cu arme chimice în Siria. În raportul remis secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, experţii care au anchetat în Siria anunţă că au fost găsite dovezi convingătoare de folosire a gazului sarin în timpul masacrului de la 21 august, comis lângă Damasc. „Arme chimice au fost folosite pe o scară relativ mare în conflictul sirian, împotriva unor civili, inclusiv copii”, comunică raportul, precizând că atacul, care s-a soldat cu peste 1.400 de morţi, potrivit SUA, a fost comis cu rachete sol-sol ce conţineau gaz sarin. Oficialul sirian a anunţat totodată că au fost descoperite laboratoare de fabricare a gazului sarin la Mosul, în Irak, în apropierea frontierei siriene, o regiune sunnită favorabilă rebelilor. În plus, el a evocat faptul că autorităţile turce au arestat, în urmă cu două luni, 11 islamişti din cadrul Frontului Al-Nusra ce aveau în posesie gaz sarin, precizând că ei au fost eliberaţi în urmă cu două zile.

CHESTIUNE DE ZILE Începerea programului de distrugere a stocului de arme chimice din Siria este o problemă de zile, a anunţat, ieri, Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). Experţi OIAC lucrează deja şi pregătesc o foaie de parcurs anticipând diverse provocări privind verificarea stocurilor declarate ale Siriei, a adăugat aceeaşi sursă. Această reuniune ar putea să aibă loc mâine sau poimâine. Americanii şi ruşii au ajuns la un acord în weekend, la Geneva, asupra unui plan de destructurare a armelor chimice siriene, pe care Damascul l-a acceptat. Siria va furniza cât mai rapid o listă detaliată a arsenalului chimic pe care îl deţine, potrivit OIAC. Exactitatea a ceea ce se va dezvălui va fi verificată de experţii OIAC, care vor efectua vizite pe teren şi vor ajuta ca locurile unde sunt stocate armele chimice să fie securizate până la distrugere. Convenţia privind interzicerea armelor chimice va intra în vigoare pe 14 octombrie pentru Siria, a subliniat OIAC.

ATENTAT LA FRONTIERĂ Un atentat cu vehicul-capcană a avut loc, ieri, în Siria, la un punct de trecere a frontierei cu Turcia, anunţă Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO). O maşină-capcană a explodat la intrarea în punctul vamal Bab al-Hawa; deocamdată nu există informaţii despre eventuale victime. Armata siriană a recunoscut că a pierdut, luni, unul dintre elicopterele sale, doborât de aviaţia turcă în apropiere de frontieră, şi a declarat că aparatul de zbor nu era în misiune de luptă. Oficialii turci au afirmat că aparatul de zbor sirian a încălcat spaţiul aerian al Turciei, în provincia Hatay.

BULGARIA, SUFOCATĂ DE REFUGIAŢI Bulgaria, cea mai săracă membră a UE, care se confruntă cu un aflux de refugiaţi, a lansat un apel la solidaritatea europeană, cerând altor state UE să primească o parte dintre refugiaţi. Ministrul bulgar de Interne, Ţvetlin Iovcev, a declarat că migranţii clandestini, care provin în majoritate din Irak sau Siria, trec frontiera Bulgariei cu Turcia sau cu Grecia. În prezent, 4.010 persoane, inclusiv 1.465 de sirieni, sunt în procedură de solicitare de azil. Încă 1.000 de persoane, dintre care 250 de sirieni, nu au iniţiat această procedură, a precizat Iovcev. Dincolo de limita de 5.000 de solicitanţi de azil, Bulgaria nu are capacităţi financiare şi tehnice pentru a-i primi pe refugiaţi, a subliniat ministrul. El a adăugat că ţara sa, a cărei populaţie reprezintă 1,5% din cea a UE, produce doar 0,3% din PIB-ul UE. Cele trei centre de imigrare din Bulgaria, cu o capacitate totală de 1.100 de paturi, sunt pline.