Rusia ar putea desfăşura rachete Iskander în Transnistria, în replică la scutul american antirachetă, măsură ce ar viza mai puţin Washingtonul şi mai mult Bucureştiul, comentează publicaţia rusă ”Pravda”. În ciuda faptului că participarea României la scutul american antirachetă nu mai era o surpriză, Rusia a reacţionat prompt, la nivel oficial, după anunţul privind alegerea bazei de la Deveselu, construită în urmă cu câteva decenii de sovietici. Rusia a cerut SUA garanţii juridice că rachetele găzduite de România nu vor ameninţa forţele nucleare strategice ruseşti. În plus, reacţia Rusiei a conţinut un reproş voalat că nu este consultată în privinţa noii arhitecturi europene de securitate, aşa cum, susţine Moscova, a convenit cu NATO în noiembrie anul trecut, la summit-ul de la Lisabona. În replică, subsecretarul de Stat al SUA pentru controlul armamentelor, Ellen Tauscher, a declarat miercuri că Moscova a fost anunţată în legătură cu vizita sa la Bucureşti şi a reafirmat că sistemul de apărare antirachetă este defensiv şi nu vizează destabilizarea arsenalului strategic al Rusiei. Oficialul american a reamintit, în context, că ”relaţiile ruso-americane au fost resetate şi între cele două ţări există o cooperare pe mai multe teme”. Ellen Tauscher a subliniat în final că Rusia şi SUA lucrează împreună la un sistem ce poate potenţa capabilităţile sistemelor de apărare din ambele ţări, astfel încât acestea să poată fi aduse la performanţe şi mai bune.

”Rusia este gata să discute toate propunerile constructive referitoare la scutul antirachetă al Europei”, a spus şeful Statului Major rus, generalul Nikolai Makarov, după reuniunea Rusia - NATO de la Bruxelles. Contrar acestor declaraţii, desfăşurarea sistemului american antirachetă este orientată împotriva Rusiei, consideră ”Pravda”. ”Am putea lua măsuri de retaliere, ca desfăşurarea de Iskander şi transferul de bombardiere în zonă însă, pentru acest lucru, este nevoie de voinţă politică iar elita rusă preferă să cumpere arme NATO inutile, ca vasele Mistral”, a comentat ”Pravda”. Ziarul atrage atenţia că, ”în timp ce politica SUA este clară, desfăşurarea elementelor nu ar fi posibilă fără consimţământul Bucureştiului, iar preşedintele Băsescu nu este pudelul Washingtonului, deşi este pro-american. De exemplu, nu i-a fost teamă să spună nu recunoaşterii independenţei Kosovo. Însă, în ceea ce priveşte Rusia, interesele SUA şi României sunt, în mod clar, aceleaşi. Băsescu a spus deseori că R. Moldova ar trebui să devină din nou parte din România şi consideră că principalul obstacol este Rusia. Pentru el, elementele apărării antirachetă sunt o oportunitate suplimentară de a exercita presiuni asupra Rusiei, pentru a face Rusia mai deschisă în dosarul R. Moldova şi Transnistriei. În aceste condiţii, Rusia va trebui să răspundă atât SUA, cât şi României şi nu există nicio garanţie că va fi acelaşi răspuns. De exemplu, desfăşurarea de Iskander în Transnistria probabil că nu va impresiona Washingtonul, dar în cazul Bucureştiului ar fi o poveste diferită”.

Rusia s-a împotrivit ferm şi planului iniţial al SUA de a desfăşura sisteme de apărare antirachetă în apropierea graniţelor sale, susţinând că ele ar constitui o ameninţare la adresa securităţii sale. NATO şi SUA insistă că scutul îi va apăra pe membrii NATO de rachete lansate din Coreea de Nord şi Iran şi în niciun caz nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Moscova a ameninţat că va amplasa rachete Iskander în enclavă atunci când americanii intenţionau să amplaseze, în Cehia şi Polonia, elemente ale scutului. În 2010, Transnistria s-a declarat dispusă să găzduiască pe teritoriul său elemente ale sistemului de apărare antirachetă rusesc, dacă Rusia va cere acest lucru.