Mult-așteptatul discurs despre starea națiunii al președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, a confirmat temerile cu privire la tendințele expanționiste și indirect a fost o recunoaștere a faptului că economia Rusiei este într-o situație dificilă, în special din cauza sancțiunilor occidentale. Accentele naționaliste s-au menținut constant în discursul lui Putin, care a atins teme variate de la amnistia fiscală pentru firmele care își repatriază capitalurile.

REVENIRE LA IMPORTANȚA CAPITALULUI Liderul de la Kremlin a insistat asupra unor măsuri care să încurajeze activitatea antreprenorilor, subliniind că există o presiune externă asupra treburilor interne ale Rusiei, iar prosperitatea țării se bazează pe forțe proprii. Acestea nu vor fi anchetate sau investigate de unde au banii, a precizat liderul de la Kremlin, în aplauzele audienței chemate la Kremlin. Vladimir Putin a pledat pentru înlesniri fiscale acordate IMM-urilor și a vorbit despre scutiri de taxe pentru firmele nou înființate. De asemenea, Vladimir Putin a propus „un concediu de supervizare” de trei pentru anumite firme. Dacă sunt controlate, atunci timp de trei ani nu vor mai fi supuse altor controale. Președintele rus a propus ca anul viitor să fie instituit un registru special în care să fie monitorizate ce controale au făcut autoritățile și unde, astfel încât să fie eliminate „controalele corupte”. „Dezvoltarea noastră depinde de noi înșine. Singuri ne creăm prosperitatea, să nu ne bazăm pe noroc!”, a îndemnat liderul rus. „Cine iubește Rusia trebuie să-și dorească libertate pentru ea”, afirmă Putin, precizând că libertatea antreprenorilor este o valoare fundamentală, ca și patriotismul. Vladimir Putin a menționat între altele și Guvernul și a subliniat că trebuie să spună ce va face pentru economie. În primele rânduri ale publicului din Duma de Stat se afla de altfel premierul Dmitri Medvedev, alături de soție și de patriarhul rus, Kirill.

ÎNARMARE, DAR PE PICIOR DE EGALITATE Situația economică nu a deturnat atenția de la criza din Ucraina, care în opinia liderului de la Kremlin nu a fost decât un pretext pentru a impune sancţiuni Rusiei., pentru că occidentalii vor de multă vreme să frâneze avansul Rusiei. „Sancţiunile nu sunt decât o reacţie nervoasă a SUA şi aliaţilor lor”, a apreciat Putin. Totuși, putem sta liniștiți că Putin nu are nicio intenţie de „a rupe” relaţiile cu europenii şi SUA. A criticat însă vehement SUA care „încearcă să influenţeze, în culise sau direct, relaţiile cu vecinii noştri”. „Uneori, nu ştim cu cine să vorbim, cu guvernele sau direct cu protectorii sau sponsorii lor americani”, a ironizat Putin.

Rusia nu va renunța niciodată la anexarea Crimeei, pe care a numit-o „un act legitim” și „o reunificare istorică”, deşi la nivel intenaţional nimeni nu o recunoaşte, fiind considerată un act de agresiune la adresa Ucrainei. Rusia nu se va lăsa atrasă într-o cursă a armelor, dar nimeni nu va putea obţine avantaje militare asupra Rusiei. „Este inutil să încerci să discuţi cu Rusia de pe o poziţie de forţă, chiar şi atunci când se confruntă cu divergenţe interne”, a declarat liderul rus în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului. Crearea unui sistem global de apărare antirachetă este „o ameninţare pentru toată lumea” și doar „oferă iluzia invincibilităţii”, a declarat Vladimir Putin pentru care cea mai sensibilă problemă în ceea ce priveşte securitatea internaţională a fost decizia SUA de a abandona Tratatul de apărare împotriva rachetelor balistice în 2002. Radare şi interceptori urmează să fie instalate, în cadrul sistemului de apărare antirachetă NATO, în state membre ca România, Turcia, Spania şi Polonia. Acest scut, care urmează să fie susţinut cu sisteme de tip AEGIS instalate la bordul unor nave, este denunţat de Rusia ca fiind îndreptat împotriva sa. Ministerul rus Afacerilor Externe a apreciat oricum că NATO nu este pregătită să colaboreze pe picior de egalitate cu Rusia privind ameninţările reale din spaţiul euroatlantic. NATO a suspendat din aprilie cooperarea la nivel practic cu Rusia, ca reacţie la anexarea Crimeei.

PACE DE DURATĂ... Conflictul din Ucraina a provocat o deteriorare semnificativă a securității în Europa și o creștere evidentă a tensiunilor dintre Rusia și Occident, a declarat ieri președintele Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Didier Burkhalter. „Fricțiunile geopolitice sporesc și sunt contrare obiectivului nostru declarat de a crea o comunitate a securității din Vancouver, Canada și până la Vladivostok în Rusia”, a afirmat președintele Burkhalter, în deschiderea celei de-a XXI-a reuniuni a Consiliului Ministerial al OSCE de la Basel, la nivel de miniștri ai Afacerilor Externe. Didier Burkhalter a menționat că interpretează prezența semnificativă a miniștrilor de externe la această reuniune, unde participă circa 50 de șefi ai diplomațiilor, ca o recunoaștere a faptului că ”OSCE este platforma indicată pentru a înregistra progrese în chestiuni de securitate în beneficiul tuturor”.

„Rusia este pentru moment o problemă strategică pentru UE”, a ciomentat ieri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. La rândul său, fostul cancelar socialist al Germaniei Gerhard Schroeder a exprimat, în timpul unui discurs susținut la Universitatea din Regensburg, critici dure la adresa UE în ceea ce privește politica acesteia față de Rusia. „Cred că UE își făcea iluzii atunci când a crezut că, prin intermediul sancțiunilor, va putea obține de la Rusia să se comporte cum dorea Bruxellesul”, a declarat fostul cancelar federal. Potrivit lui Schroeder, „UE a comis o mare greșeală atunci când a crezut că în general poate obliga Rusia la ceva”. Gerhard Schroeder a declarat că un posibil statut al Ucrainei de membră a NATO îi stârnește mare îngrijorare Rusiei. Politicianul german este de părere că actualul cancelar federal german Angela Merkel și ministrul Afacerilor Externe Frank-Walter Steinmeier acționează mai precaut decât UE și NATO. Germania, subliniază Schroeder, nu poate acționa altfel. „În Europa nu va fi pace de durată dacă Rusia va fi îndepărtată, fără a fi atrasă politic sau economic”, a explicat fostul cancelar federal. În afară de aceasta, Gerhard Schroeder este de părere că UE a comis o mare eroare când nu a dorit să poarte negocieri pe picior de egalitate cu Rusia și Ucraina.