Rusia este pregătită să reia dialogul cu NATO, a declarat, miercuri, ambasadorul rus la Alianţă, în replică la decizia acesteia de a relua treptat legăturile cu Moscova. ”NATO a făcut un pas spre Rusia şi ar fi iresponsabil din partea noastră să nu facem la fel”, a declarat Dmitri Rogozin, după ce miniştrii de Externe ai Alianţei au decis, marţi, reluarea treptată a relaţiilor cu Rusia. NATO îşi suspendase relaţiile la nivel înalt cu Rusia în 19 august, la o săptămînă după conflictul ruso-georgian. ”Rusia este gata să participe la o reuniune informală cu NATO, dar aceasta nu înseamnă că nu a remarcat o schimbare faţă de atitudinea unilaterală a NATO faţă de regimul Saakaşvili”, a adăugat ambasadorul rus. ”Ne vom exprima criticile faţă de poziţia imorală adoptată de NATO faţă de evenimentele din luna august la această reuniune”, a avertizat el. NATO a hotărît marţi, într-o reuniune de la Bruxelles a miniştrilor de Externe, să deblocheze ”condiţional şi progresiv” relaţiile sale cu Rusia şi să se apropie de Georgia şi Ucraina, în pofida opoziţiei Moscovei.

NATO a avertizat miercuri că suspendarea Tratatului privind Forţele Convenţionale din Europa (CFE), decisă anul trecut, de Rusia, nu poate să se prelungească pe termen nedefinit şi a cerut Moscovei să îi pună capăt. ”Situaţia actuală, în care partea aliaţilor aplică dispoziţiile CFE, în timp ce Rusia nu le aplică nu se poate prelungi pe termen nedefinit”, au declarat miniştrii de Externe ai NATO, într-un comunicat dat publicităţii după o reuniune de două zile, cu o zi înainte de o reuniune a OSCE, la Helsinki. ”Sîntem foarte îngrijoraţi de faptul că din 12 decembrie 2007, adică de aproape un an, Rusia menţine suspendarea unilaterală a obligaţiilor care decurg din tratatul semnat în 1990. Cerem Rusiei să reia fără întîrziere aplicarea tratatului”, au subliniat miniştrii, care participă, azi şi mîine, la Helsinki, la o reuniune a OSCE, în cursul căreia trebuie abordată propunerea rusă pentru un pact de securitate euro-atlantic. Potrivit şefilor diplomaţiei celor 26 de state membre ale Alianţei, conflictul ruso-georgian din luna august a agravat şi mai mult contenciosul privind tratatul CFE. ”Acţiunile desfăşurate de Rusia în Georgia au pus sub semnul întrebării ataşamentul său faţă de principiile fundamentale ale OSCE, pe care se bazează stabilitatea şi securitatea în Europa, principii din care se inspiră tratatul CFE”, consideră ei. Semnat în 19 noiembrie 1990, la Paris, între NATO şi ţările semnatare ale Pactului de la Varşovia şi intrat în vigoare în 1992, CFE este un acord pentru limitarea armamentului clasic desfăşurat între Atlantic şi Urali. Tratatul vizează numărul de trupe şi de echipamente - tancuri, avioane, artilerie - care se pot afla în această regiune. Documentul, care a coincis cu sfîrşitul Războiului Rece, a fost ”adaptat” în 1999, la Istanbul, după dispariţia URSS şi a Pactului de la Varşovia.

Pe de altă parte, NATO este preocupată de persistenţa conflictelor îngheţate din zona R. Moldova şi a Caucazului de Sud şi susţine integritatea ţărilor din regiune, declarîndu-se pregătită pentru consultări şi încurajînd consolidarea cooperării la Marea Neagră. Potrivit declaraţiei finale a miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO, ”persistenţa conflictelor îngheţate din zona Caucazului şi a R. Moldova este îngrijorătoare. Continuăm să susţinem integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei şi R. Moldova. Rezolvarea paşnică a conflictelor, bazată pe aceste principii, a dobîndit o relevanţă crescută pentru stabilitatea regiunii”, se arată în comunicatul final. NATO este, totodată, pregătită să se angajeze în discuţii cu R. Moldova şi alte ţări din regiune pe teme de securitate regională. Mai mult, NATO încurajează, prin declaraţia finală, iniţiativele pentru consolidarea cooperării, securităţii şi stabilităţii în regiunea Mării Negre şi va continuă să susţină eforturile regionale în acest sens.