Rusia este gata să ajute statele din Zona Euro să facă faţă crizei datoriei publice, dacă acestea convin o strategie clară pentru depăşirea crizei, a anunţat, ieri, consilierul pe probleme economice al Kremlinului, Arkadi Dvorkovici. El a subliniat însă că, până când nu a fost anunţată o astfel de strategie, este prematur să se vorbească de un sprijin din partea Rusiei. Reprezentantul Kremlinului a luat parte, alături de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov şi de fostul ministru al Finanţelor, Aleksei Kudrin, la un forum dedicat dezvoltării mileniului. La eveniment a luat parte şi ministrul spaniol al Economiei şi Finanţelor, Elena Salgado. Dvorkovici a precizat că Aleksei Kudrin şi Serghei Lavrov au avut o întâlnire cu oficialul spaniol, în cadrul căreia au discutat inclusiv posibilitatea participării Rusiei la ieşirea din criză.

PACHET ANTICRIZĂ Liderii Germaniei şi Franţei au anunţat că vor prezenta un pachet amplu de măsuri împotriva crizei din sistemul bancar din Zona Euro şi emiterea de obligaţiuni guvernamentale dar nu au oferit detalii, ceea ce sugerează că principalele două economii din UE încă au diviziuni asupra planului. Cancelarul german, Angela Merkel şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, care s-au întâlnit duminică, la Berlin, au declarat că măsurile vor include un plan pentru recapitalizarea băncilor din Zona Euro, dacă va fi necesar, precum şi propuneri pentru consolidarea coordonării politicilor bugetare naţionale între cei 17 membri ai Zonei Euro. În pofida semnelor de convergenţă între Berlin şi Paris, cele mai puternice ţări care au aderat la moneda unică nu şi-au rezolvat încă diferendele privind cine va plăti pentru nevoile de capital ale băncilor şi privind în ce măsură trebuie restructurată datoria Greciei, au declarat surse apropiate discuţiilor, citate de ”Wall Street Journal”. Sarkozy consideră că Europa trebuie să îşi rezolve problemele înainte de summit-ul G20, ce va avea loc la Cannes, în 3-4 noiembrie. Zona Euro este supusă la presiuni din ce în ce mai mari din partea pieţelor financiare şi guvernelor din lume, pentru a rezolvarea crizei care ameninţă să propage tulburările financiare şi economice dincolo de Europa. După luni de lipsă de acţiune, investitorii încep să îşi piardă încrederea în capacitatea Europei de a controla criza. Teama de prăbuşiri ale unor bănci sau de intrarea în faliment a unor guverne afectează deja încrederea consumatorilor şi afacerilor în Europa.

CAPITALIZAREA BĂNCILOR, CRUCIALĂ Erkki Liikanen, membru al comitetului de politică monetară al Băncii Centrale Europene (BCE), a accentuat, ieri, necesitatea recapitalizării băncilor pentru a contracara criza datoriilor, pe care o consideră cea mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial. ”Dacă nu va fi gestionată corespunzător, criza datoriilor suverane din Europa ar putea avea ca efect o nouă criză a creditelor. Dacă criza actuală nu va putea fi limitată, va începe din nou prin intermediul băncilor. Şi problema este valabilă pentru toate statele dezvoltate, SUA, Japonia, Europa, deşi în centrul crizei este Zona Euro”, a spus Liikanen, care este şi guvernator al Băncii Centrale a Finlandei. De asemenea, oficialul BCE susţine că băncile europene se confruntă cu dificultăţi în obţinerea finanţării de pe piaţă. Liikanen afirmă că băncile europene sunt mai bine capitalizate acum decât în timpul crizei din 2008, dar pieţele cer mai mult acum, din cauza datoriilor publice mai ridicate ale statelor.