Măsurile de ripostă pe care le are în vedere Rusia la proiectul scutului american antirachetă din Europa sunt prevăzute în programul de armament al ţării, a declarat reprezentantul permanent al Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin. Programul de armament, care se ridică la 20.000 de miliarde de ruble, circa 503 miliarde de euro, conceput să acopere perioada de până în 2020, prevede toate măsurile menţionate în declaraţia preşedintelui Dmitri Medvedev. Liderul de la Kremlin a ameninţat că va desfăşura în vestul şi sudul Rusiei sisteme ofensive moderne ce garantează distrugerea instalaţiilor scutului antirachetă, dacă SUA vor continua să-şi aplice planul de desfăşurare în Europa a elementelor apărării antirachetă. Una dintre aceste măsuri ar fi, potrivit şefului statului, desfăşurarea de rachete de tip Iskander în regiunea Kaliningrad, enclavă rusă din spaţiul UE şi al NATO. Dmitri Rogozin a negat, totuşi, că desfăşurarea eventuală a rachetelor Iskander în Kaliningrad ar avea ca scop sporirea presiunii psihologice asupra Poloniei. „AUTORITĂŢILE POLONEZE SE OFERĂ SĂ FIE OSTATICE. ORICE ŢARĂ CARE ACCEPTĂ SĂ DESFĂŞOARE PE TERITORIUL EI ARME AMERICANE ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA NOASTRĂ ÎŞI OFERĂ POPORUL DREPT OSTATIC”, A DECLARAT REPREZENTANTUL RUS LA NATO, RECUNOSCUT PENTRU DECLARAŢIILE SALE LIPSITE DE TACT DIPLOMATIC.

SUA intenţionează să realizeze din 2015 până în 2018 a treia fază a sistemului antirachetă în Europa, prin amplasarea de interceptori performanţi în Polonia. Moscova se opune acestui proiect, considerând că amplasarea unui scut antirachetă în apropierea graniţelor sale ameninţă potenţialul strategic rus. Rusia consideră că prin desfăşurarea scutului antirachetă în Europa de Est, SUA relansează cursa înarmării nucleare. Administraţia de la Washington a încheiat deja acorduri pentru desfăşurare elementelor scutului antirachetă cu mai multe ţări europene, între care Polonia (august 2008), România şi Turcia (septembrie 2011).

O CANDIDATURĂ OFICIALĂ Poziţia Rusiei faţă de scutul antirachetă nu se va schimba prea curând. Partidul Rusia Unită l-a numit oficial, ieri, pe premierul Vladimir Putin drept candidat al partidului la viitoarele alegeri prezidenţiale, din 4 martie 2012, iar şeful Guvernului a acceptat cu recunoştinţă misiunea încredinţată de formaţiunea politică pe care o conduce. Rusia Unită a convocat un congres al partidului, pentru a marca învestirea oficială a lui Vladimir Putin drept candidat la preşedinţie, la care au participat 11.000 de membri ai partidului, iar evenimentul a fost acoperit de circa 1.000 de jurnalişti. La congres a luat cuvântul şi actualul locatar de la Kremlin, Dmitri Medvedev, care, cel mai probabil, va face schimb de funcţii cu Putin la 4 martie, devenind premier. Medvedev, care a vorbit chiar înaintea mentorului său, a cerut ţării să voteze pentru “cel mai experimentat şi mai popular lider al ţării”.

Cu o săptămână înaintea scrutinului legislativ, Vladimir Putin a ţinut să declare în cadrul congresului că ţări străine plătesc ONG-uri în Rusia pentru a influenţa cursul campaniei electorale din ţară. Acesta a apreciat că este vorba despre „o muncă inutilă, bani aruncaţi pe fereastră”. Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din Rusia a început oficial sâmbătă.

Constituţia rusă interzice ca aceeaşi persoană să deţină mai mult de două mandate consecutive de preşedinte, ori Vladimir Putin nu mai putea candida pentru un al treilea mandat succesiv în 2008, cedându-i funcţia lui Dmitri Medvedev, care, la rândul său, i-a încredinţat fostului preşedinte fotoliul de premier. Încă de la alegerile din 2008 se vorbea însă de o rocadă a funcţiilor la următoarele alegeri, din 2012. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a indicat în octombrie că a fost invitată oficial să monitorizeze alegerile legislative din Rusia din 4 decembrie, dar a subliniat că numărul observatorilor săi a fost limitat de Moscova.