Citând oficiali români şi lituanieni, cotidianul „The New York” a dat caracter oficial suspiciunilor că acțiunile de protest față de exploatarea gazelor de şist din România s-ar fi desfășurat cu ajutor financiar din partea companiei ruse Gazprom. Aflată sub controlul Kremlinului, Gazprom, un gigant în domeniul energiei, are în mod clar interesul de a împiedica ţările dependente de gazele ruseşti să dezvolte surse alternative de energie, păstrându-şi astfel piaţa energetică şi menţinând un instrument puternic de politică externă pentru oficialii de la Moscova.

Concluzia publicației americane a fost alimentată și de primarul comunei Pungeşti, Mircia Vlasa. „Am fost de-a dreptul şocat de izbucnirea protestelor faţă de gazele de şist. Noi nu avuseserăm proteste aici şi, dintr-o dată, erau peste tot. Toate problemele provin de la compania Gazprom”, consideră primarul comunei vasluiene. Ideea că Rusia ar fi alimentat protestele faţă de exploatarea gazelor de şist este susţinută şi de oficiali din Lituania, deşi nu există dovezi materiale clare în acest sens. Gazprom a negat permanent acuzaţiile privind implicarea în acţiunile de protest, dar dovezile circumstanţiale şi suspiciunile specifice Războiului Rece au contribuit la alimentarea preocupărilor privind implicarea Rusiei. Înainte de încheierea mandatului său de secretar general NATO, Anders Fogh Rasmussen, afirma în septembrie, la Londra că „Rusia, în cadrul sofisticatelor operaţiuni de informare şi dezinformare, s-a implicat activ, împreună cu aşa-numite organizaţii nonguvernamentale - asociaţii ecologiste care militează contra gazelor de şist - în acţiuni de menţinere a dependenţei faţă de gazul rusesc”. Acesta nu a prezentat însă dovezi în sprijinul afirmaţiilor sale, explicând doar că a ajuns la această concluzie pe baza informaţiilor primite de la state membre NATO.

Oricum, Rusia știe mereu să cadă în picioare. Acum vrea să construiască, împreună cu o companie din Turcia, un gazoduct capabil să livreze 63 de miliarde de metri cubi de gaz dinspre Rusia către Turcia, în condiţiile în care preşedintele Putin a anunţat renunţarea la proiectul South Stream, iar relaţiile cu UE sunt încă tensionate. Gazprom va putea folosi, însă, o parte din investiţiile făcute deja pentru South Stream, a declarat Alexei Miller, directorul general al gigantului rus. Acesta a precizat că aproximativ 14 miliarde de metri cubi de gaz, adică 20% din capacitate, vor fi livrate Turciei, restul fiind trimis către ţările din Balcani. Gazprom a cheltuit 487 de miliarde de ruble, circa 7,3 miliarde de euro, în ultimii trei ani pentru proiectul South Stream şi pentru renovarea conductelor de pe teritoriul Rusiei.

Construirea gazoductului South Stream ar fi oferit Gazprom o rută directă, care să ocolească Ucraina, pentru furnizarea de gaz către ţările europene. UE s-a opus acestui plan, întrucât avantajul Ucrainei faţă de Rusia ar fi dispărut. În acest context, renunţarea la proiectul de 36 de miliarde de euro reprezintă cel mai recent semn al faptului că legăturile economice dintre Rusia şi Europa rămân tensionate, în condiţiile în care criza din Ucraina continuă. Luni, la finalul întâlnirii dintre Putin şi preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan, care a avut loc la Ankara, a declarat că Rusia nu poate continua realizarea proiectului de gazoduct ruso-italian South Stream, din cauza opoziţiei Bulgariei.

Proiectul gazoductul South Stream presupunea transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea Neagră, către ţările din sudul şi centrul Europei. Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comisia Europeană (CE) şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin care urmează să treacă gazoductul, printre care Austria, Bulgaria, Ungaria şi Slovenia. CE a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legislaţia UE, care stipulează că gazoductele nu pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia gazelor naturale. Gazprom deţinea 50% din South Stream Transport, care urma să construiască gazoductul. Ceilalţi acţionari erau grupul italian Eni, cu o participaţie de 20%, EDF din Franţa şi Wintershall din Germania, fiecare cu o participaţie de câte 15%. Abandonarea de către Rusia a proiectului gazoductului South Stream confirmă necesitatea diversificării surselor de aprovizionare ale UE, este poziția oficială a CE anunțată ieri.