Rusia dă semne de conciliere înaintea alegerilor prezidenţiale programate la 25 mai, în Ucraina. Trupele ruseşti s-au retras cel puţin zece kilometri de la frontiera cu Ucraina, a anunţat, ieri, un oficial din rândul grănicerilor ucraineni, precizând că un avion de recunoaştere a survolat, cu o zi înainte, 820 kilometri de frontieră.

În ciuda tonului conciliant adoptat de Rusia, oficialii de la Moscova şi-au exprimat suficiente rezerve în legătură cu recunoaşterea rezultatelor votului, care ar întări puterea pro-occidentală de la Kiev. De altfel, Kremlinul a respins de la început alegerile prezidenţiale anticipate, organizate după demiterea preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, în urma protestelor care s-au încheiat cu o baie de sânge la Kiev. După anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, în martie, insurgenţii pro-ruşi au preluat controlul asupra unor regiuni din estul Ucrainei, provocând intervenţia forţelor ucrainene şi permiţând Moscovei să pună sub semnul întrebării legitimitatea desfăşurării alegerilor sub ameninţarea armelor.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi-a menţinut rezervele şi a evitat să spună dacă va recunoaşte rezultatele scrutinului, dar a adoptat, în ultima vreme, un ton mai conciliant, recunoscând că alegerile ar putea reprezenta un pas în vederea detensionării crizei. Experţii au interpretat poziţia preşedintelui rus drept o schimbare de ton care face parte din tactica ce vizează în special evitarea unor noi sancţiuni occidentale, care i-ar putea afecta pe oficialii ruşi şi anumite sectoare ale economiei ruse. De altfel, situaţia economică nu este deloc uşoară pentru Rusia, intrată în recesiune, potrivit FMI, care estimează ieşiri de capital în valoare de 100 de miliarde de dolari în cursul acestui an şi diminuarea investiţiilor, pe fondul incertitudinii.

MEDVEDEV SE ABŢINE Premierul rus, Dmitri Medvedev, a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, care au votat separarea lor de Ucraina în cadrul unui referendum. Într-un interviu acordat Bloomberg, Medvedev a refuzat să garanteze că Rusia nu va alipi regiunile ucrainene Doneţk şi Lugansk, afirmând că SUA şi UE trebuie să promită că nu vor interveni în Ucraina şi nu o vor împinge către intrarea în NATO. Totodată, premierul a declarat că Rusia a pregătit măsuri ca răspuns la potenţiala extindere a sancţiunilor americane şi europene. ”Ne îndreptăm încet, dar sigur către un al doilea Război Rece, de care nu are nevoie nimeni”, a declarat Medvedev. El l-a acuzat pe preşedintele american, Barack Obama, partenerul său de altădată în resetarea relaţiilor ruso-americane, de... lipsa tactului politic. Medvedev, care a fost preşedintele Rusiei în perioada 2008-2012, marcată de o apropiere de SUA, a declarat că este dezamăgit, personal, de modul în care Obama gestionează criza din Ucraina.

UNGUR OSTATIC O grupare armată neidentificată a luat ostatic un cetăţean ungur în estul Ucrainei, a anunţat TEK, o forţă de luptă împotriva terorismului. Bărbatul a fost luat ostatic în circumstanţe neclare. El călătorea la bordul unui vehicul cu numere de înmatriculare ungureşti, într-o zonă de conflict din estul Ucrainei, şi a fost capturat de persoane înarmate.

MII DE OAMENI ŞI-AU PĂRĂSIT LOCUINŢELE Aproximativ 10.000 de persoane, majoritatea tătari, au plecat din locuinţele lor în Ucraina, a avertizat, ieri, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului (UNCHR), care subliniază că deplasările au început înainte de referendumul din martie privind Crimeea. ”Majoritatea celor strămutaţi sunt tătari, deşi autorităţile locale au anunţat recent o creştere a înregistrării persoanelor de etnie ucraineană, rusă şi din familii mixte”, a precizat UNCHR. ”Situaţia din estul Ucrainei este clar responsabilă de aceste strămutări”, a adăugat el. Majoritatea populaţiei strămutate se deplasează spre centrul ţării (45%) sau spre vest (26%), potrivit datelor anunţate de UNCHR. Persoanele strămutate afirmă că îşi părăsesc casele deoarece se simt ameninţate sau se tem, menţionează UNCHR. UNCHR, în partenariat cu autorităţile locale şi alte agenţii umanitare, acordă ajutor persoanelor grav afectate. Până în prezent, aproximativ 2.000 de persoane au primit ajutor financiar.