Rusia intenţionează modificarea politicii externe în sensul consolidării relaţiei cu UE, ca urmare a efectelor pe care criza economică occidentală le-a avut asupra economiei sale. După ani de creştere economică rapidă, Rusia a fost puternic lovită de criza economică, economia sa contractându-se cu 7,9%. Potrivit unui raport al analiştilor ruşi din cadrul Clubului Valdai, reuniţi la Soci, dacă Rusia nu va extinde cooperarea cu UE şi nu va dezvolta o strategie pentru dezvoltarea comună, influenţa sa politică pe plan internaţional probabil va fi sortită degradării. Un motiv puternic pentru asocierea cu Europa îl reprezintă temerea de amploarea economiei Chinei. Unii experţi chiar au recomandat ca Rusia să se asocieze cu China sau alte state asiatice în cazul în care va fi refuzată de UE, deşi există voci care nu cred că o alianţă Moscova - Beijing ar fi compatibilă.

Tot despre viitorul Rusiei a vorbit şi preşedintele rus. Dmitri Medvedev a declarat că un regim parlamentar ar fi „o catastrofă” pentru Rusia, o ţară care nu apreciază prea mult pluralismul de tip occidental. Exprimându-se în cadrul unui forum de experţi internaţionali din Iaroslav, localitate aflată la 280 de kilometri la nord-est de Moscova, preşedintele Medvedev a declarat că nu vrea un regim parlamentar puternic ca cel instituit recent în Kârgâzstan, o fostă republică sovietică în care doi preşedinţi autoritari au fost înlăturaţi în cinci ani. Sistemul politic rusesc este dominat de preşedinte şi influentul premier Vladimir Putin. Camera Inferioară a Parlamentului (Duma), în care partidul Rusia Unită al şefului Guvernului este ultramajoritar, se mulţumeşte în general să voteze legile propuse de Executiv. Dmitri Medvedev ar putea candida, în 2012, pentru un al doilea mandat, a sugerat purtătoarea de cuvânt a Kremlinului, Natalia Timakova, în contextul unor speculaţii asupra intenţiilor acestuia şi ale premierului Vladimir Putin. Aceste declaraţii survin la câteva zile după ce Vladimir Putin a relansat speculaţiile asupra revenirii sale la Kremlin, invocând cele patru mandate ale preşedintelui american Franklin D. Roosevelt (între 1933 şi 1945).

Pe de altă parte, ambasadorul Rusiei la NATO, Dmitri Rogozin, a declarat că nu ar avea sens ca Rusia să se integreze în Alianţa Nord-Atlantică, fiind necesar ca ţara să îşi păstreze identitatea naţională. Directorul Institutului pentru Dezvoltare Contemporană (INSOR), Igor Iurgens, a declarat în cadrul unui forum politic, la Iaroslavl, că Rusia are nevoie de o uniune cu NATO în cadrul unui parteneriat strategic şi, posibil, de integrarea în acest bloc militar. Forumul politic Statul modern: Standarde ale democraţiei şi criterii de eficienţă s-a desfăşurat, joi şi vineri, la Iaroslavl, sub patronajul preşedintelui rus, Dmitri Medvedv. Dmitri Rogozin a adăugat că este necesar ca Rusia şi NATO să aibă relaţii normale de parteneriat şi că nu este nevoie de integrarea în această organizaţie pentru atingerea unor asemenea legături. NATO şi-a îngheţat temporar relaţiile cu Rusia, în urma conflictului armat, în august 2008, cu Georgia, şi recunoaşterii de către Moscova a regiunilor separatiste georgiene Abhazia şi Osetia de Sud. Însă relaţiile Rusia-NATO s-au ameliorat în ultimul an, ca rezultat al unei relansări a relaţiilor între Moscova şi Washington.