În cursul zilei de miercuri, premierul rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia trebuie să consolideze apărarea spaţială şi antiaeriană. ”În conformitate cu planul de dezvoltare a forţelor armate, vom acorda atenţie forţelor de disuasiune nucleară, apărării spaţiale şi antirachetă”, a declarat premierul rus, cu ocazia unei reuniuni consacrate reformei armatei ruse în perioada 2011-2020. ”Armata trebuie să fie echipată cu mijloace de comunicare şi recunoaştere moderne, iar Rusia trebuie să construiască un avion de a cincea generaţie. Până în anul 2015, armata trebuie echipată cu armament modern în proporţie de 30%, iar până în 2020, de cel puţin 70%”, a subliniat Putin. Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a validat, la 5 februarie, noua doctrină militară care plasează NATO în fruntea ameninţărilor la adresa securităţii Rusiei. Printre alte riscuri, doctrina militară rusă evocă ”eventuala dezvoltare a unui sistem strategic antirachetă şi a armelor strategice convenţionale de mare precizie”.

Rusia a demarat o campanie de ilustrare a capacităţilor sale militare, intenţionând să dezvolte noi arme pentru a contracara scutul antirachetă pe care SUA doresc să-l amplaseze în Europa de Est şi pe care-l consideră o ameninţare la adresa securităţii sale, relatează Sky News. Cele mai importante puteri nucleare mondiale, SUA şi Rusia, trebuiau să semneze, în urmă cu două luni şi jumătate, un nou tratat privind reducerea numărului de arme strategice. Însă, planurile SUA de a amplasa elemente ale scutului antirachetă în Europa de Est blochează negocierile cu Rusia pentru un acord care să succeadă tratatul START, chiar dacă ieri, SUA anunţau că negocierile respective au intrat în linie dreaptă. Rusia a dat startul recent unei campanii de ilustrare a capacităţilor sale militare în condiţiile în care consideră scutul american antirachetă drept o ameninţare.

Tot ieri, comandantul armatei ruse a avertizat Washingtonul despre folosirea forţei împotriva Iranului, ca urmare a programului acestuia de îmbogăţire a uraniului, atrăgând atenţia asupra consecinţelor unei asemenea acţiuni. ”Consecinţele, cred, vor fi dezastruoase pentru Iran, dar şi pentru Rusia şi întreaga comunitate Asia-Pacific”, a declarat şeful Statului Major rus, generalul Nikolai Makarov. Declaraţia survine în contextul în care puterile mondiale intensifică presiunile asupra Teheranului de a accepta compromisul oferit de ONU privind îmbogăţirea în străinătate a uraniului destinat reactorului nuclear iranian de cercetare pentru a evita un set de sancţiuni mai dure. Casa Albă a afirmat în mod repetat că nu exclude nicio opţiune, inclusiv o operaţiune militară, în abordarea problemei aspiraţiilor nucleare ale Iranului.