”Rusia îşi va spori prezenţa militară în zona arctică, regiune în care NATO şi UE nu au ce căuta”, a declarat, ieri, un oficial de la Kremlin. ”Graniţa noastră de nord obişnuia să fie închisă, din cauza gheţii şi a climei dure. Însă gheaţa se topeşte şi nu putem lăsa 20.900 de kilometri nesupravegheaţi. Nu ne putem trezi în poziţia de a fi neprotejaţi”, a pus Anton Vasilev, ambasador special pentru Ministerul rus de Externe. Încălzirea globală şi cererea de noi surse de energie fac necesare acorduri internaţionale noi, clare, legate de împărţirea resurselor zonei arctice, a subliniat el. Numai naţiunile din Consiliul Zonei Arctice - şi nu organizaţii din afară, ca NATO sau UE - trebuie să pună bazele, a explicat oficialul. ”Zona arctică trebuie să fie în folosul tuturor...dar regulile jocului trebuie stabilite de noi, cei care trăim acolo”, a declarat Vasilev. Consiliul Zonei Arctice este un forum ce include Canada, Danemarca, Groenlanda, Insulele Feroe, Finlanda, Islanda, Norvegia, Rusia, Suedia şi SUA. În 2007, Kremlinul a prezentat o revendicare pentru extinderea limitelor de exploatare a mineralelor din Oceanul Arctic până la Polul Nord. Dacă va fi aprobată de ONU, Rusia va obţine drepturi exclusive de exploatare submarină într-o zonă de mărimea Marii Britanii. Guvernul lui Putin a cerut dezvoltarea zonei,. mai ales a explorărilor submarine pentru petrol şi gaze, prioritate naţională. Se crede că regiunea ar avea reurse mai mari decât Arabia Saudită. În plus, oficialii militari ruşi au anunţat, în iulie, planuri de staţionare în regiune a două brigăzi de infanterie marină, ce ar urma să devină cea mai mare forţă terestră desfăşurată în regiune de o naţiune.

În pofida divergenţelor dintre Moscova şi Washington pe tema scutului antirachetă, Rusia nu se va retrage din Tratatul START, a declarat Aleksei Arbatov din Institutul Economiei Mondiale şi Relaţiilor Internaţionale. ”Acest tratat este benefic Rusiei, pentru că obligă SUA să-şi reducă semnificativ forţele, în timp ce pe noi nu ne obligă să facem nimic”, a explicat el. Arbatov a remarcat totuşi că reticenţa Rusiei şi SUA în a face concesii ar putea duce la prăbuşirea totală a cooperării în materie de neproliferare nucleară, inclusiv în domeniul luptei împotriva terorismului şi eforturilor de a-i împiedica pe terorişti să obţină arme nucleare. Intrat în vigoare în februarie, Tratatul de reducere a armelor strategice ofensive prevede maxim 1.550 de ogive nucleare desfăşurate de fiecare din cele două ţări, adică o reducere de 30% comparativ cu nivelul stabilit de tratatul pentru dezarmare nucleară încheiat în mai 2002, la Moscova. Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ruse spusese anterior că Rusia are dreptul de a se retrage din START, în cazul desfăşurării unui scut antirachetă american în Europa.