Marţi, la Moscova, oficialii din Rusia, Kazahstan şi Belarus au stabilit principiile de bază ale noii Uniuni Economice Eurasiatice (UEE). Însuşi preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat vestea cea bună în deschiderea Consiliului economic suprem eurasiatic, la nivel de şefi de stat. „În cele două luni care s-au scurs de la ultima reuniune de la Minsk, am reuşit să obţinem rezultate noi în direcţia integrării între ţările noastre”, a afirmat liderul rus, indicând că în acest timp a fost elaborat proiectul părţii instituţionale a Tratatului privind Uniunea Economică Eurasiatică. Şeful statului rus a mai precizat că documentul defineşte statutul legal, cadrul organizatoric, obiectivele şi mecanismele de funcţionare ale Uniunii, care ar urma să înceapă să funcţioneze de la 1 ianuarie 2015. Această alianţă, afirmă Putin, va spori competitivitatea şi, în cele din urmă, va avea impact asupra creşterii bunăstării naţionale a tuturor ţărilor participante la prezentul acord.

La rândul său, preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a opinat că noua Uniune Economică Eurasiatică ar trebui să fie o organizaţie internaţională pentru ca să poată funcţiona eficient. Liderul belarus a ţinut să atragă atenţia că este „riscant şi greşit“ să se lanseze UEE înainte de încheierea formării Uniunii vamale. „Noi am început crearea Uniunii vamale înainte de UEE, dar nu ne-am finalizat activitatea”, a reiterat Lukaşenko, avertizându-l pe liderul rus că ar fi greşit ca noua structură să debuteze înainte de formarea pe deplin a Uniunii vamale. În acelaşi timp, preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, a pledat împotriva politizării noii Uniuni. „Politizarea Uniunii Economice Eurasiatice este de nepermis. Tratatul privind crearea acesteia ar trebui să conţină doar prevederi economice”, a pledat liderul kazah. „Domenii precum securitatea frontierelor, politica în domeniul imigraţiei, sistemul de apărare şi de securitate, precum şi aspectele vizând sănătatea, educaţia, cultura, asistenţa juridică în cauzele civile, administrative şi penale nu sunt relevante pentru integrarea economică şi nu pot fi incluse în formatul unei uniuni economice“, a subliniat Nursultan Nazarbaev, adresându-se preşedintelui Rusiei.

TOT FELUL DE FOBII Ultimul cuvânt i-a revenit tot lui Vladimir Putin, care a afirmat că o foaie de parcurs a fost prezentată pentru aderarea Armeniei la Uniunea vamală, indicând faptul că un document similar se află în stadiu de coordonare cu privire la aderarea Kârgâzstanului la această formulă de cooperare economică regională.

Ca să îşi asigure destui pretendenţi la noua Uniune, Rusia a cumpărat titluri de stat ucrainene în valoare de trei miliarde de dolari, bineînţeles, pentru a susţine economia acestei ţări. Tranzacţia a survenit pe fondul deciziei neaşteptate de luna trecută a preşedintelui ucrainean, Viktor Ianukovici, de a renunţa la acordul de asociere cu Uniunea Europeană, urmat de ample proteste în stradă, dar şi de acorduri cu omologul său rus, Vladimir Putin, privind reducerea preţului la gaz pentru Ucraina şi cumpărarea de titluri de stat ucrainene în valoare de 15 miliarde de dolari.

Rusia are nevoie de un front aliat care să contracareze UE şi NATO. Calitatea de membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) deranjează cel mai tare Rusia. Ţările din NATO manifestă fobii antiruseşti şi se conduc după spaimele Războiului Rece, este poziţia ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. „A te ghida în afacerile actuale după fobiile Războiului Rece dintr-o epocă apusă nu este productiv şi nu relevă clarviziune”, a declarat Serghei Lavrov, într-un interviu acordat postului de televiziune RT. Şeful diplomaţiei ruse a declarat că Moscova este interesată de cooperarea cu vecinii săi şi dezvoltă relaţii cu toate aceste ţări. „În cazul unor parteneri ai noştri din Europa se manifestă, nu fără influenţa acestor fobii, dorinţa de a păstra liniile de demarcaţie şi chiar de a le muta mai spre Est. A examina starea de lucruri de pe continentul nostru vast, Eurasia, prin prisma „fie cu noi, fie împotriva noastră“, este un joc cu sumă nulă”, a mai spus şeful diplomaţiei ruse. Consiliul Rusia - NATO ar trebui să contribuie la aprofundarea încrederii, „care astăzi lipseşte atât de mult în relaţiile euro-atlantice“, a mai apreciat ministrul rus.

Într-o altă ordine de idei, Serghei Lavrov a criticat încercările de a transforma Ucraina într-un obiect al jocului actual geopolitic. „Încercările de a face din Ucraina un obiect al luptei geopolitice vor fi catastrofale atât pentru Ucraina, cât şi pentru Europa, întrucât contrazic aspiraţiile europene moderne şi obiectivele avansate în trecut de oameni politici importanţi, care au vorbit despre un spaţiu comun de la Atlantic la Urali”, a afirmat Serghei Lavrov în interviul pentru RT.