Ministrul rus al Afacerilor Externe a enumerat, în cadrul Consiliului NATO-Rusia, de la Oslo, toate motivele de îngrijorare ale ţării sale, printre care prezenţa bazelor americane în România şi Bulgaria, globalizarea NATO sau apărarea antirachetă îndreptată împotriva Rusiei. “Sîntem îngrijoraţi, bineînţeles, să vedem că infrastructurile militare ale NATO se apropie de frontierele noastre”, a explicat Serghei Lavrov, făcînd referire, în special, la proiectul american de apărare antirachetă, iniţiat în Cehia şi Polonia. Rusia a provocat chiar stupoare în cadrul summit-ului de la Oslo, la care au participat reprezentanţii tuturor celor 26 de state membre NATO, anunţînd că va suspenda aplicarea Tratatului Forţelor Convenţionale din Europa. Liderul diplomaţiei ruse şi-a informat omologii că ţara sa va institui un moratoriu privind tratatul referitor la Forţele Convenţionale din Europa, ca semn de protest faţă de proiectele de extindere ale NATO. Preşedintele rus Vladimir Putin denunţase cu cîteva ore înainte, în discursul anual despre starea naţiunii, ceea ce apreciază a fi expansionismul NATO.

Rusia, care a ratificat în 2004 o versiune a tratatului Forţelor Convenţionale din Europa din anul 1992, revizuit în 1999, după destrămarea URSS şi a Pactului de la Varşovia, consideră că este, de fapt, singurul stat care aplică acest tratat. Noi discuţii între NATO şi Rusia vor avea loc la Bruxelles, pe data de 10 mai, Rusia declarîndu-se dispusă să negocieze. NATO şi-a exprimat încă de joi îngrijorarea cu privire la decizia preşedintelui Putin, de a suspenda angajamentele Rusiei în cadrul tratatului ce reglementează posesia armelor convenţionale la nivel european. NATO a insistat de-a lungul mai multor ani ca Rusia să îşi retragă trupele din Gruzia şi R.Moldova, înainte ca statele membre să ratifice o versiune revizuită a tratatului din anul 1990.

Reacţiile nu au întîrziat să apară şi din partea Aliaţilor. Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, a prevenit să nu se încerce o separare a SUA de aliaţii lor şi a avertizat, totodată, că Rusia trebuie să respecte obligaţiile legate de tratat. Şi ministrul german al Afacerilor Extern, Frank-Walter Steinmeier, a criticat gestul Rusiei, estimînd că ”orice retragere dintr-un tratat este un pas într-o direcţie greşită”. În replică, preşedintele Putin a afirmat, vineri, că proiectul SUA de a desfăşura un scut antirachetă în Europa sporeşte riscul unei distrugeri reciproce. “Riscul pagubelor reciproce, şi chiar al unei distrugeri reciproce, sporeşte”, a afirmat preşedintele Putin la Kremlin, după o întîlnire cu preşedintele ceh, Vaclav Klaus.