Relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia s-au înrăutăţit în urma embargo-ului rus aplicat produselor poloneze, măsură care stă la originea opoziţiei autorităţilor de la Varşovia faţă de lansarea negocierilor asupra unui nou acord de cooperare, cu ocazia summit-ului prevăzut pentru astăzi, la Helsinki, la care va participa şi preşedintele rus Vladimir Putin. Rusia a indicat, joi, că nu va ridica embargo-ul asupra importurilor de carne poloneză pînă cînd nu vor fi rezolvate “problemele” legate de apropiata aderare la Uniunea Europeană a României şi Bulgariei.

Tentativele Uniunii Europene de a convinge Polonia să renunţe la exercitarea dreptului său de veto în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor cu Rusia pe tema unui parteneriat strategic au eşuat. Ambasadorii europeni au încercat, timp de două zile, să convingă oficialităţile de la Varşovia să accepte un compromis care să permită desfăşurarea de negocieri. Partea poloneză susţine însă că mai este timp pentru discuţii suplimentare, precizînd că subiectul nu este deocamdată încheiat. Discuţiile cu preşedintele Vladimir Putin pe tema unui pact privind energia, comerţul, cooperarea politică şi drepturile omului erau programate să înceapă astăzi, în cadrul summit-ului de la Helsinki. Oficialii europeni au declarat că summit-ul se va desfăşura indiferent de poziţia Poloniei, iar parteneriatul actual Uniunea Europeană - Rusia şi acordul de cooperare vor rămîne în vigoare pînă cînd alte acorduri vor fi negociate şi ratificate.

Rusia a anunţat, joi, că va opri importurile de carne din UE, la 1 ianuarie 2007, întrucît nu a primit garanţii suficiente privind asigurarea calităţii, după aderarea României şi Bulgariei. Încă de miercuri, Rusia a confirmat îngrijorarea legată de calitatea cărnii din România şi Bulgaria, care ar putea intra pe piaţa rusă prin intermediul importurilor din Uniunea Europeană, după aderarea celor două state, la 1 ianuarie. Comisia Europeană a anunţat că asupra exporturilor comunitare de produse de origine animală planează ameninţarea unui embargo din partea Rusiei, ca urmare a aderării României şi Bulgariei, la 1 ianuarie. Partea rusă a refuzat să vorbească despre un embargo, preferînd să menţioneze posibile "măsuri temporare" ce ar putea fi impuse României şi Bulgariei, asemănătoare celor aplicate Poloniei.

Totul va depinde de măsurile de natură veterinară care vor fi adoptate de UE şi cele două ţări pentru a evita ca produsele să fie reexportate fără un control prealabil, Rusia dorind ca proprii săi specialişti să fie autorizaţi să facă verificări la faţa locului. Un prim pas spre dezamorsarea crizei a venit din partea Uniunii Europene, care a anunţat extinderea restricţiilor aplicate importurilor de alimente din România şi Bulgaria, pentru a convinge autorităţile ruse că aderarea acestora nu pune în pericol siguranţa alimentară şi sănătatea animalelor din Rusia.

Comunitate Uniunea Europeană - Marea Neagră

Îngrijorarea generată de securitatea Europei în domeniul energetic a fost un factor esenţial pentru decizia de joi a unei comisii a Parlamentului European de a sprijini înfiinţarea Comunităţii Uniunea Europeană - Marea Neagră. Menită să reînnoiască relaţiile dintre Uniunea Europeană şi statele vecine, de la Ucraina pînă în sudul Caucazului, structura ar urma să se ocupe de o serie de probleme precum energia, securitatea şi posibila creare a unei zone de liber-schimb. Propunerea a fost lansată de vicepreşedinţii Grupului Socialist din Parlamentul European, Hannes Svoboda şi Jan Marinus Wiersma, în timpul unei dezbateri pe tema extinderii desfăşurată în cadrul Comisiei pentru Afaceri Externe.

Raportul adoptat de comisie face apel la precauţie în privinţa oricărei viitoare extinderi a blocului comunitar şi cere stabilirea unei perioade de consolidare a Uniunii, după aderarea României şi Bulgariei. Scopul creării Comunităţii Uniunea Europeană - Marea Neagră este de a permite ţărilor riverane să se apropie de Uniunea Europeană, dacă doresc acest lucru. Aceasta nu înseamnă aderarea automată în viitor, dar nici nu o exclude. Turcia, în calitate de stat candidat şi Rusia, încă partener strategic al Uniunii, ar trebui invitate să participe la o cooperare mai strînsă, se arată în raport.

Dacă o structură politică nu este posibilă în jurul Mării Negre, vechile alianţe familiale ar putea oferi o şansă diplomaţiei. Preşedintele ucrainean Victor Iuşcenko a devenit, joi, naşul fiului cel mic al preşedintelui gruzin Mihail Saakaşvili, în timpul unei ceremonii ce a coincis cu aniversarea Revoluţiei Trandafirilor din Gruzia. Şi Victor Iuşcenko, ajuns la putere datorită Revoluţiei Portocalii, a stat la Tbilissi timp de cîteva ore şi a fost întîmpinat la aeroport de Mihail Saakaşvili.