Rusia s-a calificat în semifinale, învingînd Olanda, scor 3-1, după prelungiri. O spun din capul locului: ruşii au meritat calificarea şi cred că doar lipsa de experienţă i-a impins în prelungiri. Amintind de “zbornaia” anilor ‘80 (cea construită pe scheletul lui Dinamo Kiev), Rusia de astăzi a jucat dezinvolt şi încîntător, trimiţînd acasă o echipă supralicitată. Am spus despre ”garnitura” lui Van Basten că e cea mai slabă echipă a Olandei din ultimul deceniu şi n-am greşit prea mult. Cîte ceva despre această surprinzătoare naţională a Rusiei. Din cei 14 jucători utilizaţi contra “Portocalei Mecanice”, unul singur (!) evoluează în străinătate. Excepţia respectivă este Igor Saenko, care a retrogradat cu FC Nurnberg în 2.Bundesliga. În rest, naţionala Rusiei se descurcă minunat cu ce are în propriul campionat. Cîştigătoarea Cupei UEFA, Zenit St. Petersburg, a avut în teren trei oameni - exponentul fiind senzaţionalul Arşavin, cel mai bun “număr 10” de la aceste Europene - la fel ca şi ŢSKA Moscova şi Lokomotiv Moscova (cele trei rezerve, între care şi marcatorul Torbinski). Dinamo Moscova i-a avut în primul “unsprezece” pe lansatorul de rachete Kolodin şi pe Semşov, ceilalţi doi jucători utilizaţi venind de la Rubin Kazan (Semak) şi Spartak Moscova (surprinzătorul Pavliucenko, adevărata revelaţie la 26 de ani). Cine a făcut din această “adunătură” o echipă? Guus Hiddink.

Un antrenor care a cîştigat Cupa Campionilor Europeni cu PSV Eindhoven în sezonul 1987-1988, 6-5 la penalty-uri cu Benfica Lisabona (care eliminase în semifinale pe… Steaua). Iar ca antrenor de echipe naţionale a condus Olanda la EURO 96 şi la Mondialul francez, în 1998 (locul 4, după o semifinală pierdută la penalty-uri în faţa Braziliei). În 2002, a dus naţionala Coreei de Sud pe locul 4 la Mondiale. Iar în 2006 a calificat Australia, după 32 de ani, la un turneu final. Şi a pierdut în optimile de finală, la limită, în faţa Italiei, dintr-un penalty inventat de arbitru.

Din Sola, Norvegia, Narcis GĂVAN