Serghei Ivanov, unul dintre principalii responsabili ai regimului lui Putin, a dat asigurări, duminică, la Munchen, că ”Rusia nu caută nici o confruntare deschisă cu SUA, nici dominaţie economică asupra Europei”. Dar discursul său, susţinut cu ocazia celei de a 44-a conferinţe pentru securitate de la Munchen, nu a fost suficient pentru a linişti europenii şi americanii, obişnuiţi în ultimii ani să fie ţinte ale retoricii lui Vladimir Putin. Acesta din urmă a anunţat vineri că Rusia, ”obligată să răspundă provocărilor lansate de SUA în cursa înarmărilor”, va dezvolta noi arme. ”Nu intenţionăm să facem acest lucru instituind blocuri militare sau angajîndu-ne în confruntări deschise cu adversarii noştri”, a declarat Ivanov unui public din care făcea parte şi secretarul american al Apărării, Robert Gates.

Semn că mesajul rus nu a calmat temerile, şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, şi-a prezentat nemulţumirile. ”Nu am fost foarte mulţumit de discursul lui Putin legat de cursa înarmărilor”, a declarat Solana, criticînd o atitudine ”nu tocmai constructivă”. Solana a criticat şi lipsa de cooperare a Rusiei în dosarul Kosovo. Moscova şi Washingtonul au divergenţe în mai multe dosare de politică internaţională, în special al scutului american antirachetă în Europa, iar declaraţiile, în special din partea rusă, amintesc uneori de Războiul Rece. Ruşii au ameninţat că îşi vor îndrepta rachetele spre Europa, dacă americanii vor instala în Cehia o bază radar şi zece rachete de interceptare în Polonia. Rusia consideră sistemul o ameninţare directă pentru securitatea sa. În paralel, aviaţia rusă a reluat zborurile bombardierelor strategice şi se amuză să treacă foarte aproape de spaţiul aerian al occidentalilor.

În urmă cu un an, tot la Munchen, liderul de la Kremlin a criticat dur Washingtonul. Putin a acuzat SUA că ”îşi ies din frontierele lor naţionale în toate sensurile” şi că ”din cauza lor, nimeni nu se mai simte în siguranţă în lume”. Conştient că Rusia provoacă uneori teamă în străinătate, aşa cum a recunoscut Vladimir Putin în 2006, ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a ţinut să liniştească lumea în legătură cu ambiţiile ruse, în special în sectorul energetic. ”O Rusie mai bogată nu va reprezenta o ameninţare pentru securitatea celorlalte ţări. Totuşi, influenţa noastră va continua să crească”, a avertizat Ivanov, în condiţiile în care occidentalii acuză uneori Rusia că îşi foloseşte resursele de hidrocarburi ca armă politică. Angajat într-un nou conflict cu Kievul, care s-ar putea solda cu o suspendare a livrării de gaz către Ucraina, ţară de tranzit a gazului către Europa, Ivanov a subliniat că ”Moscova va continua să îşi îndeplinească obligaţiile”. Rusia este principalul producător de gaz şi al doilea exportator de petrol din lume. ”Nu intenţionăm să cumpărăm toată Europa cu petrodolarii noştri”, a explicat ministrul rus, regretînd că ”ţările europene, care vorbesc de liberalizare, îşi închid propriile pieţe în faţa investiţiilor ruse”. Pentru moment, raţia investiţiilor reciproce cumulate este de unu la zece în favoarea UE, a conchis Serghei Ivanov.