Rusia nu intenţionează să atace estul Ucrainei, l-a asigurat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pe omologul său ucrainean, Andrei Deşciţa, cu care a avut o scurtă întrevedere tete-a-tete, luni, la Haga, în cadrul summitului asupra securităţii. Părţile au convenit cu privire la evitarea escaladării în continuare a situaţiei din Crimeea, precum şi în regiunile de est şi de sud ale Ucrainei. Lavrov, la rândul său, a dat asigurări că Rusia nu intenţionează să folosească forţa militară în regiunile estice şi sudice ale Ucrainei. Cei doi miniştri de Externe au mai convenit asupra organizării unor consultări de urgenţă la nivelul ministerelor de Externe şi Apărării din cele două ţări, dacă situaţia s-ar agrava.

Până acum, autorităţile de la Moscova puneau la îndoială legitimitatea noii puteri de la Kiev, instalată în urma destituirii fostului preşedinte Viktor Ianukovici de către Parlament, la sfârşitul lunii februarie. În conferinţa de presă susţinută la finalul convorbirilor, Lavrov a evitat să răspundă la întrebarea unui ziarist occidental dacă întrevederea sa cu ministrul ucrainean de Externe semnifică o schimbare în poziţia Moscovei, în sensul recunoaşterii noilor autorităţi de la Kiev. Întrevederea a avut loc la solicitarea părţii ucrainene, a indicat sec ministrul rus. La această întâlnire, potrivit serviciului de presă al Ministerului de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov a exprimat viziunea părţii ruse cu privire la soluţionarea crizei ucrainene: o reformă constituţională amplă în Ucraina, care să implice federalizarea ţării şi ridicarea limbii ruse la rang de limbă oficială în statul ucrainean.

”Atitudinea Rusiei faţă de ţările vecine în timpul crizei ucrainene şi al alipirii Crimeei nu este un semn de forţă, ci de slăbiciune”, a apreciat, ieri, preşedintele SUA, Barack Obama. ”Rusia este o putere regională care îşi pune în dificultate vecinii nu din cauza forţei, ci a slăbiciunii sale”, a declarat Obama în cadrul unei conferinţe de presă la Haga.

EXTREMIST OMORÂT Un lider regional al mişcării ucrainene de extremă dreapta Pravi Sektor, Oleksandr Muziciko, a fost ucis luni, într-un schimb de focuri cu poliţişti care au venit să-l aresteze la Rivne, în vestul ţării, a anunţat, ieri, Ministerul de Interne. Muziciko, alias Saşko Albul, liderul Pravi Sektor în Ucraina de Vest, a fost cel care a deschis focul în direcţia poliţiştilor. Muziciko era căutat pentru activităţi legate de crima organizată. Alţi trei membri din gruparea infracţională a acestuia au fost arestaţi în cadrul unei operaţiuni, luni seara. Cei trei aveau asupra lor o puşcă de tip Kalaşnikov şi un pistol de tip Makarov. Potrivit unor autorităţi judiciare ruse, pe numele lui Muziciko era emis un mandat internaţional de căutare lansat de Moscova, care-l acuză că a participat, în 2000, la confruntări armate în Cecenia, alături de separatişti islamişti, şi că este responsabil de uciderea a peste 20 de militari ruşi. Mişcarea paramilitară ucraineană Pravi Sektor, care a fost foarte activă pe baricade în timpul mişcării de contestare de la Kiev, s-a transformat, sâmbăta trecută, într-un partid politic care include şi alte formaţiuni naţionaliste. Liderul partidului, Dmitro Iaroş, intenţionează să candideze în alegerile prezidenţiale anticipate de la 25 mai.

DEMISIA MINISTRULUI APĂRĂRII Parlamentul ucrainean a aprobat, ieri, demisia ministrului Apărării, Igor Teniuh, criticat pentru modul în care a gestionat pierderea umilitoare a Crimeei, şi l-a numit în locul acestuia pe Mihailo Koval. După numirea lui Koval, preşedintele Parlamentului, Oleksandr Turcinov, totodată şeful interimar al statului, a supus la vot propria demisie, care a fost respinsă cu o majoritate largă, doar doi deputaţi votând „pentru“. Turcinov a anunţat, luni, retragerea trupelor ucrainene din Crimeea şi mobilizarea lor pe teritoriul Ucrainei.

MANIPULARE? Fostul premier ucrainean Iulia Timoşenko a denunţat, ieri, difuzarea pe internet a înregistrării unui dialog pe care l-a purtat la telefon, acuzând că este vorba despre o manipulare ce vizează să exagereze tonul oricum puternic antirusesc al respectivei conversaţii. Într-un mesaj postat pe Twitter, ea a acuzat serviciile speciale ruse (FSB) de această manipulare, a cărei realitate este extrem de dificil de verificat. Timoşenko a reacţionat astfel în urma difuzării pe internet a unei conversaţii de două minute cu un apropiat, deputatul Nestor Şufrici, din cadrul Partidului Regiunilor al fostului preşedinte Viktor Ianukovici. Potrivit înregistrării, Timoşenko se declară mai întâi ”pregătită să ia o mitralieră şi să-i tragă un glonţ în cap acestui nemernic”, referindu-se, se pare, la preşedintele rus, Vladimir Putin. Însă pasajul care a fost manipulat, susţine ea, este cel în care propune folosirea armei nucleare împotriva ruşilor din Ucraina. ”Ce ne vom face cu cele opt milioane de ruşi care rămân pe teritoriul Ucrainei? Sunt o ciumă”, se întreabă Şufrici. ”La naiba, trebuie să fie vizaţi cu arme nucleare”, răspunde Timoşenko, potrivit înregistrării. ”Această conversaţie a avut, într-adevăr, loc”, a admis ea, ieri, ”dar partea cu opt milioane de ruşi în Ucraina este un montaj. De fapt, am spus ”ruşii din Ucraina sunt ucraineni. Salut FSB. Scuzaţi expresia””, continuă Timoşenko. În cursul conversaţiei, căreia nu-i contestă autenticitatea, Timoşenko spune la un moment dat că-şi va utiliza toate contactele, va ridica întreaga lume, ”pentru ca din Rusia să nu mai rămână decât un câmp ars”.

DEZMINŢIRE Ambasada Ucrainei în R. Moldova a dezminţit, ieri, informaţiile Ministerului rus de Externe, care a anunţat că pasagerii ruşi din trenul Moscova - Chişinău au fost jefuiţi de extremişti pe teritoriul ucrainean. Ambasada Ucrainei în R. Moldova a precizat că un cetăţean rus a pierdut 140 de dolari şi 10.000 de ruble ruseşti în trenul Chişinău - Moscova. El i-a anunţat pe mecanicii de tren despre incident, astfel încât autorităţile ucrainene l-au interogat pentru a stabili detaliile incidentului, ceea ce nu reprezintă un jaf, a arătat ambasada Ucrainei în R. Moldova. Ministerul rus de Externe a anunţat luni seară că pasagerii unui tren care circula pe ruta Moscova - Chişinău au fost jefuiţi, pe teritoriul ucrainean, de membri ai unui grup ultranaţionalist, condamnând anarhia din Ucraina. Potrivit Ministerului rus de Externe, incidentele au avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, în gara din oraşul ucrainean Viniţia. La bordul trenului au urcat indivizi în uniforme militare care s-au prezentat drept membri ai Armatei Insurgente Ucrainene, o grupare ultranaţionalistă. ”Spre groaza călătorilor, persoane îmbrăcate în uniforma Armatei Insurgente Ucrainene au mers prin vagoane şi au verificat documentele. Pasagerii care au arătat paşapoarte ruse au fost obligaţi să dea banii şi bijuteriile”, a precizat Ministerul rus de Externe.

PREJUDICII PENTRU TOŢI Încetarea contactelor cu conducerea rusă în cadrul G8 va afecta atât Rusia, cât şi celelalte state membre, a declarat, ieri, un purtător de cuvânt al preşedintelui rus. Liderii occidentali reuniţi luni la Haga au anulat summitul G8 prevăzut în iunie, la Soci, sancţionând Rusia pentru anexarea Crimeei. În locul summitului G8 va avea loc un summit G7 la Bruxelles. Lideri occidentali au ameninţat în mai multe rânduri cu excluderea definitivă a Rusiei din grupul celor mai puternic industrializate state din lume. Însă măsura nu a fost adoptată, până la urmă, la Haga.

TĂTARII CRIMEENI VOR REFERENDUM Tătarii din Crimeea, dintre care cei mai mulţi se opun alipirii regiunii la Rusia, vor să organizeze sâmbătă, 29 martie, un referendum pentru a-şi defini poziţia în contextul evenimentelor recente, a anunţat luni, la Kiev, liderul comunităţii tătare, Mustafa Djemilev. Apartenenţa teritorială a Crimeei nu va fi abordată, ci mai degrabă formele de coexistenţă, a adăugat liderul comunităţii tătare. Sugerând că alegerea nu va fi deloc uşoară, el a evocat, de asemenea, promisiunea noilor autorităţi de a le garanta tătarilor o cotă de 20% în cadrul tuturor organelor de stat şi de a acorda limbii tătare acelaşi statut ca şi limbii ruse. El a declarat că decizia tătarilor depinde de atitudinea autorităţilor ucrainene, de capacitatea lor de a-i apăra pe cei care rămân în Crimeea. Potrivit lui Djemilev, aproximativ 5.000 de tătari au părăsit Crimeea în ultimele zile, majoritatea deplasându-se în regiunile din vestul Ucrainei. Comunitatea tătarilor în Crimeea este estimată la aproape 300.000 de persoane.