Vicepremierul rus Dmitri Rogozin nu se poate obişnui deloc cu ideea că România că a interzis accesul în spaţiul său aerian pentru avionul ce transporta de la Chişinău delegaţia guvernamentală pe care o conducea. Acesta face promisiuni peste promisiuni cu privire la reacţia Rusiei într-o manieră dură la acţiunile şi declaraţiile României. „Ministerul rus al Afacerilor Externe pregăteşte şi se gândeşte la o reacţie, o reacţie care ar trebui să fie dură”, a afirmat Dmitri Rogozin, în urma unei întâlniri între premierul Dmitri Medvedev şi vicepremierii Cabinetului său. El a evocat, din nou, declaraţia premierului Victor Ponta că situaţia ar fi putut degenera, astfel încât să fie necesară intervenţia avioanelor româneşti de vânătoare pentru interceptarea aeronavei în care se afla. „După aceasta, chiar nu mai avem ce vorbi cu ei”, a declarat Dmitri Rogozin, citat de site-ul Russia Today (RT).

SUA şi-au exprimat, la rândul lor, dezaprobarea, prin vocea purtătoarei de cuvânt a Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, faţă de o postare de pe Twitter a vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care, după ce a susţinut că România a închis spaţiul aerian pentru avionul său, a avertizat că se va întoarce în România la bordul unui bombardier strategic. „O astfel de retorică provocatoare nu este de niciun folos”, a declarat reprezentanta Departamentului de Stat.

Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a ameninţat cu eventuale sancţiuni economice şi R. Moldova, dacă va semna Acordul de Asociere cu UE. În replică, preşedintele Nicolae Timofti a declarat că ţara sa îşi va exercita dreptul suveran de semnare a Acordului de Asociere cu UE în pofida presiunilor externe de natură politică şi economică. Nicolae Timofti nu a menţionat direct Rusia. Preşedintele R. Moldova a făcut aceste declaraţii după ce s-a întâlnit cu Alexander Vershbow, adjunct al secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice. Preşedintele Consiliului European i-a transmis premierului Iurie Leancă invitaţia de a semna Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Liber Schimb, în cadrul unui summit extraordinar UE - R. Moldova ce va avea loc la 27 iunie, la Bruxelles, în prezenţa liderilor din cele 28 de state membre. După semnare, Acordul urmează să fie ratificat de Parlamentele din statele membre şi de Parlamentul European. Herman Van Rompuy s-a aflat ieri în R. Moldova, unde s-a întâlnit cu preşedintele Nicolae Timofti şi cu premierul Iurie Leancă. De la Chişinău, preşedintele Consiliului European este aşteptat în Ucraina şi Georgia.

CONSECINŢE GREU DE DIGERAT Referendumurile controversate din estul Ucrainei i-au oferit preşedintelui rus, Vladimir Putin, timpul de a face un bilanţ şi de a alege între două căi foarte diferite. Prima implică acapararea de mai mult teritoriu pentru Rusia, în încercarea de a reconstrui un imperiu în vechea sfera sovietică, şi acceptarea unei confruntări prelungite cu Occidentul. Cea de-a doua este mult mai pragmatică şi presupune încercarea de a pune deoparte câştigurile din Crimeea şi de a reconstrui relaţiile cu SUA şi UE. Kremlinul are motive să facă o pauză, deoarece rundele viitoare de sancţiuni economice care vizează Rusia sunt potenţial foarte dăunătoare. Guvernele occidentale au puterea efectivă de a exclude Rusia din sistemul financiar mondial, iar punctul central al acestei puteri îl constituie Societatea pentru Telecomunicaţii Financiare Interbancare Mondiale, cunoscută şi sub numele de SWIFT. Chiar şi sancţiunile adoptate până în prezent au constituit o surpriză neplăcută pentru Kremlin. Moscova a încercat să dea impresia că este indiferentă la interdicţiile de călătorie şi la confiscările de active, în timp ce ruşii aflaţi pe lista cu interdicţii au pretins că sunt încântaţi.

Unele persoane din cercul lui Putin sunt cu adevărat consternate de restricţiile impuse capacităţii lor de a călători şi de a transfera bani. Mai important, există o anxietate reală la Kremlin cu privire la ceea ce ar putea aduce o a treia rundă de sancţiuni, în special cu privire la tipurile de măsuri care elimină Iranul din sistemul financiar global. În particular, oficialii se revoltă împotriva posibilităţii de a fi excluşi din sistemul SWIFT de plăţi bancare internaţionale, o măsură luată împotriva Iranului în 2012, care ar complica extrem eforturile de a face afaceri la nivel internaţional din Rusia. SWIFT este o instituţie privată, deţinută de băncile sale membre, cu sediul la Bruxelles. Cu toate acestea, aşa cum a ilustrat-o cazul Iranului, ea este susceptibilă la presiuni din partea UE şi SUA. Sancţiunile financiare europene şi americane împotriva Iranului au obligat SWIFT să ia măsuri ultima dată. Măsuri similare împotriva Rusiei sunt pe lista de posibile sancţiuni. Cu toate acestea, oficialii occidentali sunt, de asemenea, conştienţi de dezavantajele pe care le presupune recursul la SWIFT. Este avantajos pentru Occident ca o parte semnificativă a structurii financiare mondiale să fie condusă din Europa şi să aibă sediul în acelaşi oraş cu UE şi NATO. De asemenea, faptul că locuitorii şi instituţiile din Rusia folosesc SWIFT pentru tranzacţiile lor financiare face mai uşoară pentru guvernele occidentale monitorizarea modului în care aceştia operează cu banii.

Excluderea Rusiei din SWIFT ar putea provoca haos la Moscova pe termen scurt. Cu toate acestea, pe termen lung, o atare măsură ar grăbi ziua în care Rusia şi, mai important, China ar institui sisteme alternative pentru transferul banilor între băncile internaţionale, deşi sarcina nu este una uşoară, pentru că altfel s-ar fi realizat deja.