După o vizită de trei zile la Chişinău, secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow, a făcut declaraţii despre ameninţările cu care s-ar putea confrunta R. Moldova în contextul crizei din Ucraina, promiţând oficialilor de la Chişinău mai multă atenţie şi suport pe viitor. Pentru a atenua posibile temeri cu privire la viitorul în interiorul UE, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a promis R. Moldova „o perspectivă europeană”, catalogând drept inacceptabile presiunile Rusiei asupra autorităţilor de la Chişinău.

Criza provocată de Rusia în Ucraina are implicaţii pentru R. Moldova, susţine Alexander Vershbow. Rusia nu şi-a onorat angajamentele de a retrage muniţia din Transnistria, iar NATO va continua să facă presiuni asupra Moscovei pentru a respecta neutralitatea R. Moldova. „Criza actuală acutizează semnificativ problema, dar NATO nu are acel glonţ de argint care să salveze situaţia. Vom continua să facem presiuni asupra ruşilor, să-i facem să ţină cont de legislaţia internaţională şi să respecte neutralitatea Moldovei, statut ce exclude orice forţe armate pe teritoriul său fără consimţământul guvernării. Pe lângă asta, continuăm să vă susţinem eforturile de întărire a instituţiilor ce asigură securitatea, ca să puteţi rezista oricăror provocări ce ar putea veni din partea Rusiei”, afirmă diplomatul american. În ceea ce priveşte sancţiunile împotriva Rusiei în contextul crizei din Ucraina, oficialul NATO susţine că primele efecte au început să apară.

Ambiţiile europene ale R. Moldova nu sunt bine primite de toţi cetăţenii săi. Găgăuzia doreşte să se integreze pe piaţa gazelor din Uniunea Vamală înfiinţată de Rusia prin intermediul unei companii nou-înfiinţate care gestionează cei aproximativ 400 de kilometri de reţele de gaz de pe teritoriul regiunii autonome. Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat că reţelele de gaze nu se află în proprietatea companiei Moldovagaz şi a asigurat că acţiunile autorităţilor de la Comrat în această privinţă vor fi în limitele legislaţiei R. Moldova. Acesta a mai afirmat ca integrarea autonomiei găgăuze pe piaţa de gaze a Uniunii Vamale va oferi posibilitatea achiziţionării gazului la preţuri convenabile pentru toţi cetăţenii săi şi va asigura securitatea energetică a regiunii.

Başcanul Mihail Formuzal a insistat ca găgăuzii să fie reprezentaţi în Parlamentul de la Chişinău de cinci deputaţi din regiune, pentru a asigura stabilitatea politică şi statalitatea ţării. Numărul de mandate solicitat de autorităţile Găgăuziei este în conformitate cu numărul populaţiei din regiunea autonomă, care ar reprezenta circa 5% din populaţia R. Moldova. Autorităţile găgăuze discută cu oficialii de la Chişinău, în urma disensiunilor apărute după organizarea, în luna februarie, a două referendumuri la care populaţia din regiune s-a pronunţat masiv în favoarea dreptului la autodeterminare şi a aderării R. Moldova la Uniunea Vamală. De asemenea, situaţia din regiune s-a tensionat în contextul evenimentelor din Crimeea, iar la Comrat au apărut voci care susţin separarea de R. Moldova.