Soarta peninsulei Crimeea fierbe lumea diplomatică la foc mic. Rusia şi SUA se află pe marginea celei mari mari crize diplomatice de după căderea Cortinei de Fier. Cum vorbim despre două mari puteri, ultimatumurile se nuanţează şi tonul discuţiilor nu scapă prea uşor de sub control.

DE PE POZIŢII DIAMETRAL OPUSE Ochii întregii lumi au fost aţintiţi vineri către Londra, unde a avut loc întrevederea dintre şefii diplomaţiilor rusă şi americană. John Kerry şi Serghei Lavrov nu au depăşit însă blocajul şi se continuă planurile de organizare a referendumului care să dea acoperire legislativă ruperii peninsulei Crimeea de Ucraina şi alipirii ei Rusiei. „SUA şi Rusia nu au o viziune comună în privinţa situaţiei din Ucraina”, a declarat, la finalul reuniunii, Serghei Lavrov, subliniind că Rusia va respecta voinţa locuitorilor din Crimeea. Referendumul este în conformitate cu dreptul internaţional şi cu Carta Naţiunilor Unite, a fost şi mesajul transmis de Vladimir Putin secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.

Singura veste bună în urma întrevederii a fost că Rusia nu intenţionează să invadeze militar estul Ucrainei, după cum a insistat Serghei Lavrov, acesta afirmând că situaţia din oraşul Doneţk este „revoltătoare”. Confruntările între manifestanţi pro-ruşi şi naţionalişti pro-europeni ucraineni s-au soldat cu cel puţin un mort, în noaptea de joi spre vineri. La rândul său, John Kerry a afirmat că SUA sunt profund îngrijorate de trupele mobilizate de Rusia la frontiera de est a Ucrainei. Înainte de întrevederea de la Londra, preşedintele Obama declara că speră în continuare într-o soluţie diplomatică la criza din Crimeea, avertizând Rusia că vor exista consecinţe dacă această cale va eşua. SUA au refuzat deocamdată cererea ucraineană pentru orice intervenţie militară, de teama agravării situaţiei pe teren, şi insistă asupra epuizării tuturor căilor diplomatice de a ajunge la o soluţie. Începe, însă, jocul provocărilor: Rusia anunţa, vineri, interceptarea, în Crimeea, a unui avion american de recunoaştere fără pilot care survola regiunea.

NU ADUCE ANUL... Soarta Ucrainei se va decide în controversatul referendum din Crimeea. Occidentul a avertizat deja că nu va recunoaşte rezultatul plebiscitului, în timp ce Rusia a invitat OSCE să-l monitorizeze. Ameninţarea faţă de integritatea Ucrainei este redată de îndemnul premierului separatist din Crimeea, Serghei Aksionov, către celelalte regiuni pro-ruse din estul ţării să organizeze acţiuni similare. „Dacă un număr suficient de persoane din aceste regiuni susţin ideea reataşării la Rusia, atunci ar trebui să organizeze referendumuri”, a adăugat liderul separatist. Întrebat în cât timp se va integra Ucraina în Federaţia Rusă, Serghei Aksionov a răspuns: „În cel mult un an”. Referindu-se la situaţia militarilor ucraineni aflaţi în unităţi din Crimeea, acesta a subliniat că ei fie se pot alătura autorităţilor pro-ruse, fie trebuie să părăsească bazele militare. În schimb, liderul minorităţii tătare din Crimeea, Mustafa Djemilev, a făcut apel la boicotarea referendumului şi a solicitat ca NATO să intervină. Apreciind că ONU nu va accepta niciodată, din cauza dreptului de veto al Rusiei, să trimită Căşti Albastre în Crimeea, Mustafa Djemilev a solicitat ca NATO să intervină, la fel în Kosovo, pentru a preveni un masacru.

„NOILE AUTORITĂŢI DE LA KIEV AU PRELUAT CONTROLUL ŞI ASUPRESC ZONELE DIN EST”, A AFIRMAT SERGHEI AKSIONOV ÎNTR-O CONFERINŢĂ DE PRESĂ ORGANIZATĂ LA SIMFEROPOL.

Primii care au reacţionat la apelul separatist din Crimeea au fost activişti pro-ruşi din oraşul Harkiv, care au anunţat că vor organiza şi ei duminică un vot consultativ nereprezentativ în favoarea autonomiei şi unirii cu Rusia. Mişcarea pro-rusă din Harkiv a anunţat că va instala 100-200 de urne în centrul oraşului, unde este programată o manifestaţie pro-rusă. Mitinguri similare vor avea loc şi în Lugansk, Doneţk, Mariupol şi Odessa. Liderii pro-ruşi de la Harkiv au avertizat că vor prelua puterea şi vor solicita ajutorul Rusiei.

PRETENŢII SPORITE Opoziţia ucraineană pro-rusă a cerut ca rusa să devină cea de-a doua limbă oficială în Ucraina, iar regiunile pro-ruse să primească mai multă autonomie, apreciind că noua putere de la Kiev este incapabilă să oprească escaladarea tensiunilor. Partidul Regiunilor, formaţiunea preşedintelui demis Viktor Ianukovici, s-a distanţat totuşi de acesta după ce a fost demis de Parlament, la sfârşitul lunii februarie, în urma a trei luni de proteste, care s-au încheiat cu o baie de sânge în centrul Kievului.

Rusia a mobilizat circa 10.000 de militari la frontiera cu Ucraina, în zona regiunii Crimeea, pentru exerciţii militare desfăşurate înaintea controversatului referendum de duminică. Rusia a transmis că au loc exerciţii militare la frontiera cu Ucraina, precizând că sunt prezenţi 8.500 de militari ai unor unităţi de artilerie. Însă ambasadorul american la ONU, Samantha Power, a comentat că noile operaţiuni militare au legătură cu „intervenţia militară rusă”, precizând că la frontiera cu Ucraina sunt cel puţin 10.000 de militari ruşi, precum şi baterii de artilerie. Conform serviciilor de spionaj occidentale, în Crimeea sunt deja alţi 25.000 de militari ruşi.

JUSTIŢIE, DAR DEGEABA Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a lansat un apel solemn Rusiei pentru ca aceasta să respecte pe deplin Convenţia drepturilor omului în Ucraina şi în Crimeea. Sesizată de Guvernul ucrainean, CEDO a reacţionat cu celeritate neobişnuită. „Considerând că situaţia actuală creează riscul continuu de a fi comise violări grave ale Convenţiei europene, CEDO - însărcinată să impună respectarea acestui text fundamental - a decis să aplice art. 39 al reglementării Curţii”, a anunţat aceasta, într-un comunicat publicat la sediul său din Strasbourg. Acest articol permite CEDO să indice părţilor orice măsură provizorie care ea consideră că trebuie adoptată în interesul părţilor, precizează Curtea. CEDO invită cele două părţi contractante vizate, Federaţia Rusă şi Ucraina, să se abţină să ia orice măsuri, şi în special cu caracter militar, care ar putea antrena pentru populaţia civilă atingeri la drepturile garantate de Convenţie, inclusiv de natură să pună viaţa şi sănătatea acesteia în pericol. Curtea le invită să respecte angajamentele Convenţiei care decurg în special din art. 2 (dreptul la viaţă) şi art. 3 (interzicerea tratamentelor inumane şi degradante). Cele două state trebuie, de asemenea, să informeze Curtea cât mai curând posibil despre măsurile care vor fi luate pentru a asigura deplina respectare a Convenţiei europene, pe care au ratificat-o amândouă în anii 1990, în cursul aderării lor la Consiliul Europei.

Guvernul ucrainean a introdus, joi, o plângere interstatală împotriva Federaţiei Ruse. Guvernul de la Kiev a înaintat o cerere de măsură provizorie indicând Guvernului rus, în special, să se abţină să ia măsuri susceptibile de a constitui ameninţări pentru viaţa şi sănătatea populaţiei civile care se află pe teritoriul Ucrainei.

CONSECINŢE GRAVE Înalţi oficiali şi unii dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Rusia încearcă să evalueze impactul economic al unor eventuale sancţiuni pe care le-ar impune SUA şi UE, însă surse apropiate situaţiei afirmă că preşedintele rus, Vladimir Putin, nu le ascultă temerile. În schimb, el pare a fi concentrat pe păstrarea controlului asupra regiunii ucrainene Crimeea în pofida costurilor, care încep deja să fie simţite. De la preluarea controlului în Crimeea de către forţe ruse, bursa de la Moscova s-a prăbuşit la niveluri înregistrate ultima dată în timpul crizei economice globale. Cele mai mari 50 de companii au pierdut din capitalizare 110 miliarde de dolari. Rubla a atins noi minime-record şi mulţi economişti şi-au redus la mai puţin de jumătate estimările privind creşterea PIB în acest an, iar asta înainte ca Rusiei să-i fie impuse sancţiuni.

Nervozitatea oligarhilor ruşi a crescut odată cu tonul tot mai dur al avertismentelor statelor occidentale, care vor oprirea unui referendum programat la sfârşitul săptămânii, în Crimeea, pentru a se decide secesiunea de Ucraina şi alipirea la Rusia. Până în prezent, Putin nu bate în retragere în faţa retoricii tot mai dure a Vestului şi pare pregătit să ignore, din nou, nemulţumirile mogulilor ruşi. Rata de popularitate a preşedintelui rus a urcat la 71,6% în ultima lună, maximul a trei ani, potrivit rezultatelor unui sondaj. Circa două treimi dintre persoanele consultate au invocat criza din Ucraina ca principal factor al opiniei lor, iar o treime - Olimpiada de Iarnă de la Soci. Oficiali guvernamentali ruşi afirmă că cei din anturajul lui Putin sunt convinşi că au o oportunitate istorică de a redobândi Crimeea, teritoriu cedat de URSS Ucrainei în anul 1954, şi consideră costurile economice ca fiind mai puţin importante. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a declarat că cei mai importanţi oameni de afaceri din Rusia se află în contact permanent cu Guvernul în privinţa sancţiunilor, însă a adăugat că Putin nu s-a întâlnit cu niciunul dintre ei. O persoană care a participat la o întâlnire recentă pe teme economice a unor oligarhi cu oficiali guvernamentali a afirmat că situaţia a devenit tensionată când s-a discutat despre eventualele sancţiuni.

FRAGILITATE LA RETRAGEREA CAPITALULUI EXTERN Rămâne de văzut care va fi amploarea unor sancţiuni împotriva Rusiei. Liderii occidentali au discutat public despre sancţiuni împotriva persoanelor considerate responsabile de situaţia din Crimeea. Bancheri cu experienţă afirmă, însă, că avertismentele afectează deja economia Rusiei. Aceasta se confrunta încă dinaintea crizei cu încetinirea creşterii economice, accelerarea inflaţiei, deprecierea rublei şi ieşiri semnificative de capital. Creşterea economică de anul trecut s-a situat la numai 1,3%, iar banca centrală estimează pentru acest an un avans al PIB de 1,5%.

Putin declara miercuri, la o întâlnire cu şefii băncii centrale, Ministerului de Finanţe şi Ministerului Economiei, că actuala rată de creştere nu este suficientă şi că Rusia are nevoie de un avans mai puternic. Fostul ministru de Finanţe Alexei Kudrin, prezent la întâlnire, a avertizat, într-un discurs suţinut joi, că autorităţile subestimează posibilul impact al sancţiunilor. Băncile străine reduc limitele de finanţare pentru clienţii din Rusia, iar această atitudine precaută se extinde şi la nivelul investitorilor locali. Sancţiuni financiare de amploare ar conduce la o accelerare masivă a ieşirilor de capital. Oficialii ruşi au respins în public implicaţiile posibilelor sancţiuni şi au afirmat că pregătesc, potrivit declaraţiei secretarului de Stat din Ministerul Economiei, Alexei Likacev, un răspuns similar. Vicepremierul rus Arkadi Dvorkovici a declarat, săptămâna aceasta, că Rusia a făcut în ultimii ani mari eforturi pentru a reduce la minim impactul economic al unor decizii politice, prin diversificarea partenerilor comerciali. Economia Rusiei este mult mai sensibilă la evenimente cu implicaţii globale decât la sancţiuni din partea Occidentului. Indiferent ce se va întâmpla în continuare, imaginea deloc bună a Rusiei în rândul investitorilor străini va avea şi mai mult de suferit. Într-o notă de cercetare recentă, analistul John-Paul Smith, de la Deutsche Bank, a sfătuit clienţii celei mai mari bănci germane să evite complet Rusia.

EXERCIŢII PERTURBATE Două exerciţii militare anuale prevăzute de către Pentagon în iulie, unul în Rusia, celălalt în vestul Ucrainei, sunt afectate diferit de criza din Ucraina, „Atlas Vision” fiind anulat, iar „Rapid Trident” menţinut ca susţinere a Kievului în confruntarea cu Moscova. Pentagonul a anunţat la 3 martie că toate exerciţiile, întâlnirile bilaterale, vizitele în porturi şi conferinţele de planificare cu Rusia sunt anulate. Comandamentul american în Europa (USAEUR) se afla în stadiul de planificare în privinţa Atlas Vision 2014, care urma să se desfăşoare în iulie la Celiabinsk, în nordul Rusiei, şi să se concentreze asupra unor operaţiuni comune de menţinere a păcii, a declarat un purtător de cuvânt, locotenent-colonelul David Westover din cadrul forţelor aeriene. Din cauza crizei din Ucraina, toate planificările pentru acest exerciţiu au fost suspendate. Însă planificarea continuă pentru Rapid Trident 2014, un exerciţiu amplu multinaţional condus de către USAREUR şi planificat în iulie. Acesta se va desfăşura la Liov, lângă frontiera cu Polonia, şi are ca obiectiv promovarea stabilităţii şi securităţii regionale, consolidarea capacităţii de parteneriat şi a încrederii şi o ameliorare a interoperabilităţii între USAREUR, forţele terestre din Ucraina şi alte state membre NATO şi partenere, potrivit site-ului USAEUR. În afară de trupe americane din Europa, la Rapid Trident 2014 vor participa unităţi din Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Canada, Georgia, Germania, Marea Britanie, Polonia, R. Moldova, România şi Ucraina. În cadrul exerciţiului, un batalion comun americano-ucrainean va efectua o operaţiune de menţinere a păcii.