În cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Moscova, reprezentantul permanent al Rusiei la NATO Dmitri Rogozin a afirmat că ţara sa nu a luat încă o decizie definitivă în privinţa restabilirii depline a cooperării sale cu Alianţa Nord-Atlantică. “Restabilirea completă a relaţiilor dintre Rusia şi NATO depinde în mare măsură de conţinutul documentului ce va fi adoptat în finalul summit-ului aniversar al Alianţei de la începutul lunii aprilie”, a afirmat acesta, adăugînd că aşteaptă ca Rusia să fie menţionată într-o ipostază favorabilă în acest context. Consiliul Rusia-NATO, la nivel de ambasadori, este prevăzut pentru 20 aprilie. O altă reuniune a acestui Consiliu, care se va desfăşura la nivel ministerial, este programată pentru perioada 18 mai - 6 iunie, principala temă de pe agenda acestor întruniri vizînd “resetarea” matriţei securităţii europene.

Rusia se declară interesată într-o cooperare militară cu NATO, a subliniat ambasadorul rus, indicînd că strîngerea relaţiilor în acest domeniu este imposibilă fără rezolvarea mai multor probleme de natură politică. Cît despre Consiliul Rusia-NATO, Dmitri Rogozin consideră că această formulă poate fi utilă atît timp cît Alianţa nu se foloseşte de ea pentru a-şi ascunde ambiţiile. Întrebat despre şansele aderării Ucrainei şi Georgiei la NATO, acesta a răspuns că acestea s-au diminuat în ultimul an. Reprezentantul permanent al Rusiei la NATO a susţinut însă ideea formulată cu o zi în urmă de cancelarul Angela Merkel, care subliniase în alocuţiunea rostită în Bundestag că NATO trebuie să-şi stabilească limita de extindere. Summit-ul aniversar al NATO trebuie să decidă dacă Alianţa vrea să fie jandarm universal sau să rămînă o structură defensivă, a mai spus ambasadorul Rusiei la NATO, indicînd că la reuniunea ce se va desfăşura la începutul lunii aprilie la Strasbourg şi Kehl, se vor dezbate pentru prima dată principiile fundamentale ale concepţiei strategice a NATO. ”SUA aspiră să transforme Alianţa într-o aşa-numită “Ligă a democraţiilor”, întrucÎt nu îi mai convine ONU, unde ţările democratice stau alături de state autoritare. De aceea, în cadrul NATO se va încerca, cred, crearea unei ,”ligi a democraţiilor”, care va avea dreptul să recurgă la forţă faţă de ţările “nedemocratice” fără o autorizare din partea onu”, a explicat Dmitri Rogozin, referindu-se la un nou concept al NATO vehiculat la Washington. Acesta nu a eludat nici relaţiile Rusiei cu SUA, în contextul întrevederii de la 1 aprilie dintre preşedinţii rus Dmitri Medvedev şi american Barack Obama, de la care Moscova aşteaptă “un dezgheţ” în relaţiile bilaterale.

Rusia pare să ofere o soluşie de comprimis şi declară că nu se opune ţărilor care invită armate străine să staţioneze pe teritoriul lor. Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov care s-a referit la bazele americane din România şi Bulgaria, a afirmat că ţara sa vrea stabilirea anumitor reguli. Enunţînd o prevedere a Consiliului Rusia - NATO, referitoare la faptul că “nicio ţară nu ar trebui să-şi asigure securitatea pe seama securităţii altora”, Serghei Lavrov a precizat că a invocat această prevedere atunci cînd au fost amplasate bazele militare americane în Bulgaria şi România. “Am încercat să înţelegem care este necesitatea acestor baze şi cum ar fi integrate în acest angajament. Ni s-a spus că acele baze nu vor dispune de forţe substanţiale de luptă”, a continuat oficialul rus, explicînd vrea un acord în legătură cu mărimea unei astfel de unităţi. Rusia vrea să stabilească anumite reguli deoarece consideră că unele acţiuni desfăşurate de ţări membre NATO generează riscuri inutile pentru securitate, a explicat şeful diplomaţiei ruse.