Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a anunţat marţi că Rusia recunoaşte independenţa regiunilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia. “Am semnat decretele privind recunoaşterea de către Rusia a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei. Rusia cere şi altor state să îi urmeze exemplul”, a declarat Medvedev într-o declaraţie solemnă pronunţată la televiziunea rusă. Cele două Camere ale Parlamentului rus, Consiliul Federaţiei (Camera Superioară) şi Duma de Stat (Camera Inferioară), au votat, luni, în unanimitate, o declaraţie care cerea preşedintelui Dmitri Medvedev să recunoască independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud.

Preşedintele rus a declarat marţi că nu îi este teamă de nimic, nici de un nou Război Rece cu Occidentul, dînd însă asigurări că nu vrea acest lucru. “În această situaţie, totul depinde de partenerii noştri, de comunitatea internaţională şi de partenerii noştri din Occident. Dacă occidentalii vor să menţină relaţii bune cu Rusia, ei vor înţelege motivele deciziei noastre de a recunoaşte Osetia de Sud şi Abhazia”, a adăugat Medvedev. Acesta a reiterat că Rusia a aplicat planul de pace negociat de Franţa cu privire la retragerea trupelor ruse din Georgia.

Dacă întreaga comunitate internaţională a rămas dezamăgită de gestul Rusiei de a recunoaşte independenţa celor două regiuni separatiste georgiene, locuitorii din Abhazia au tras focuri de armă în aer, au deschis sticle de şampanie şi au plîns de bucurie, marţi, la aflarea veştii. La Suhumi, capitala Abhaziei, situată pe coasta Mării Negre, funcţionarii au ieşit pe străzi la cîteva minute după ce preşedintele rus a făcut declaraţia de independenţă. Şi la Ţhinvali, capitala celei de-a doua regiuni separatiste georgiene, Osetia de Sud, locuitorii au sărbătorit acest eveniment.

NATO respinge recunoaşterea regiunilor separatiste georgiene de către Rusia

Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a respins, marţi, iniţiativa Rusiei de a recunoaşte independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. “Aceasta încalcă direct numeroase rezoluţii ale Consiliului de Securitate ONU cu privire la integritatea teritorială a Georgiei, rezoluţii pe care chiar Rusia le-a sprijinit”, a declarat de Hoop Scheffer într-un comunicat transmis de purtătoarea sa de cuvînt. “NATO sprijină ferm suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi cere Rusiei să respecte aceste principii”, a adăugat el.

Rusia suspendă vizitele oficialilor de rang înalt ai Alianţei, inclusiv una programată a secretarului general, Jaap de Hoop Scheffer, a anunţat, marţi, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin. Vizita lui Scheffer în Rusia era programată pentru luna octombrie. Oficialul rus a precizat şi că ţara sa îşi suspendă exerciţiile comune cu Alianţa şi cooperarea în operaţiunile de menţinere a păcii, pentru cel puţin lşase luni. Rogozin a precizat însă că Moscova va continua, pentru moment, să coopereze cu NATO pentru operaţiunea din Afganistan.

Generalul Anatoli Nogoviţîn a afirmat ieri că NATO ajută Georgia să îşi refacă sistemele de apărare aeriană şi a trimis zece nave de război în Marea Neagră, cărora li se vor adăuga, curînd, alte opt. Generalul rus şi-a exprimat, de asemenea, uimirea cu privire la intensificarea activităţii forţelor navale ale NATO din Marea Neagră. Potrivit informaţiilor deţinute de Statul Major, în Marea Neagră sînt trei nave de război, fregata poloneză General Pulaski, fregata germană FGS Lubeck şi vasul Forţelor Navale spaniole Amiral Juan de Borbon, precum şi patru nave turceşti. O sursă din cadrul serviciului rus de informaţii militare a declarat luni că navele NATO transportă peste o sută de rachete de croazieră Tomahauwk şi rachete anti-nave Harpoon. Nogoviţîn a precizat că nave din Flota Rusă de la Marea Neagră au fost desfăşurate în apropiere de portul Suhumi din Abhazia.

Londra cere formarea unei coaliţii împotriva Rusiei

Ministrul britanic de Externe, David Miliband, a respins recunoaşterea independenţei celor două regiuni separatiste georgiene de către Rusia şi a făcut apel la formarea unei coaliţii internaţionale pentru a contracara această decizie. “Am discuţii cu partenerii internaţionali şi vom vizita Ucraina pentru a asigura cea mai largă coaliţie posibilă împotriva agresiunii ruse în Georgia”, a declarat el într-un comunicat.

Georgia ar putea întrerupe relaţiile diplomatice cu Rusia

Georgia ar putea suspenda relaţiile diplomatice cu Rusia, ca răspuns la recunoaşterea de către Moscova a independenţei provinciilor separatiste georgiene Osetia de Sud şi Abhazia, a declarat preşedintele comisiei parlamentare pentru Afaceri Externe. “Întreruperea relaţiilor diplomatice este una dintre formele de protest în relaţiile dintre state. În acest caz, unde Rusia a recunoscut independenţa unor regiuni separatiste georgiene, Georgia are o bază legală pentru o asemenea măsură”, a declarat Lasha Jvania.

Tot ieri, Georgia a acuzat Rusia, în faţa Conferinţei ONU pentru Dezarmare de la Geneva, că a utilizat bombe cu fragmentaţie, în mod nediscriminat, împotriva civililor. “Armata rusă a utilizat la scară largă rachete Iskander, Toşka-U, Grad şi Urgan, armate cu bombe cu fragmentaţie, împotriva civililor”, a acuzat ambasadorul georgian Ghiorghi Gorghiladze. “Un număr mare de muniţii şi mine antipersonal neexplodate au fost lăsate, adesea în mod intenţionat, pe drumuri, în apropierea acestora şi la ferme, provocînd, în fiecare zi, pierderi civile. Această situaţie are consecinţe grave pentru mii de persoane evacuate care doresc să se întoarcă la reşedinţa lor permenentă”, a declarat diplomatul. Acesta a afirmat de asemenea că forţele armate ruseşti s-au concentrat în mod special pe mediul înconjurător, distrugînd mari suprafeţe de păduri şi plante protejate, prin bombardarea regiunilor muntoase Borjomi şi Ţemi.

Organizaţia americană Human Rights Watch (HRW) a declarat că are dovezi privind utilizarea bombelor cu fragmentaţie de către armata rusă, acuzaţii dezminţite de Moscova. În vederea protejării civililor, HRW a cerut Moscovei să furnizeze informaţii privind regiunile în care au fost lansate bombele cu fragmentaţie. Acestea au fost lansate de aviaţie sau artilerie şi ar fi trebuit să explodeze în aer, răspîndind mici încărcături de explozibil pe teren. O mare parte dintre acestea nu au explodat, devenind astfel mine.

Gorbaciov crede că există riscul unei noi sciziuni mondiale

Fostul preşedinte sovietic Mihail Gorbaciov a avertizat, marţi, împotriva unei noi sciziuni şi a unui nou cataclism în lume, după recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud de către ţara sa. “Situaţia provocată de evenimentele din Caucaz a declanşant mecanisme politice şi militare în America, Europa, Rusia. A apărut pericolul unei noi sciziuni, iar ameninţarea unui nou cataclism mondial creşte”, avertizează Gorbaciov, într-un text trimis agenţiei oficiale ruse ITAR-TASS.

Bursa din Rusia a fost influenţată negativ de recunoaşterea independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei

Principalul indice bursier din Rusia, RTS, a scăzut, marţi, cu peste 6%, la cel mai redus nivel din ultimii doi ani, iar costul asigurării datoriilor a urcat, după ce preşedintele Dmitri Medvedev a recunoscut independenţa republicilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia. “Recunoaşterea acestor două republici este un pas clar în direcţia greşită, din punctul de vedere al pieţelor”, a declarat David Aserkoff, analist la compania Renaissance Capital. El a mai spus că investitorii au sperat în ultimele două săptămîni ca Guvernul rus să atenueze conflictul. “Reacţia pieţei este un simptom al încrederii reduse în Rusia, la nivel internaţional, dar şi al reducerii cotaţiei petrolului”, a explicat Aserkoff. Analistul a afirmat că toate acţiunile cotate la bursa din Moscova, MICEX, sînt în scădere şi subevaluate, iar situaţia s-ar putea înrăutăţi numai dacă preţul petrolului va coborî sub 105 dolari pe baril. Vladimir Osakovski, analist la Unicredit Aton, a arătat că este probabil ca ieşirile de capital din Rusia să continue şi chiar să se intensifice, pe fondul unei posibile escaladări a conflictului şi a unor posibile sancţiuni împotriva Rusiei. Osakovski a adăugat că seria de ştiri negative pare să nu se mai sfîrşească, dar, cu cît declinul pieţei va fi mai mare, cu atît va deveni mai atractivă pentru investitorii pe termen lung. “Este una dintre cele mai grave corecţii ale pieţei din ultimul deceniu, mai mare decît cele din 2004 şi 2006”, a spus el. Kingsmill Bond, analist la compania de brokeraj Troika Dialog, consideră că pieţele sînt înfluenţate de doi factori fundamentali, preţul petrolului şi riscurile geopolitice. Bond a apreciat că situaţia nu este surprinzătoare, iar agitaţia şi tensiunile vor continua cel puţin pînă la alegerile prezidenţiale din SUA.