Rusia, Ucraina şi UE au semnat joi seară, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze ruseşti, valabil până în martie 2015. Acordul a fost semnat de miniştrii Energiei ai celor două ţări, rusul Aleksandr Novak şi ucraineanul Iuri Prodan, şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, după cinci luni de negocieri. Un act adiţional la contract a fost ulterior parafat de şeful Gazprom, rusul Aleksei Miller, şi de cel al Naftogaz, ucraineanul Andrii Kobolev. Oettinger a precizat că acordul se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei faţă de Rusia, de 3,1 miliarde de dolari, cât şi plata livrărilor de gaze ruseşti până martie. Preţul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi. Programele substanţiale acordate de UE vor ajuta Kievul să-şi achite datoria la gaze, a afirmat Günther Oettinger. El a îndemnat partidele pro-europene care au câştigat alegerile din 25 octombrie să formeze rapid Guvernul, pentru a putea debloca noile plăţi europene chiar din februarie 2015. Pe de altă parte, Naftogaz are venituri proprii şi va putea să achite lunar pentru livrările de gaze, a adăugat comisarul european.

ALTE VICTIME Un civil şi un militar ucrainean au fost ucişi, în ultimele 24 de ore, în estul Ucrainei, au anunţat, vineri, autorităţile locale, iar Kievul i-a acuzat pe separatiştii pro-ruşi că au încălcat armistiţiul de 45 de ori în cursul nopţii de joi spre vineri. Potrivit corespondenţilor AFP din Doneţk, fief al rebelilor, au fost auzite tiruri de artilerie în zona aeroportului, unde confruntări violente au avut loc în ultimele săptămâni, iar locuitorii din regiune au afirmat că tirurile s-au intensificat vineri dimineaţă. Primăria din Doneţk a anunţat că partea de nord a oraşului este vizată, începând de joi, de tiruri de artilerie, iar un civil a murit şi altul a fost rănit. La rândul său, purtătorul de cuvânt al armatei a anunţat că un militar a fost ucis şi alţi patru răniţi în confruntările din estul Ucrainei.

Între timp, Moscova a trimis un nou convoi umanitar destinat locuitorilor din estul Ucrainei, provocând proteste din partea Kievului. ”76 de camioane şi 146 de persoane au trecut graniţa cu Ucraina în cadrul celui de-al patrulea convoi umanitar rus. Vameşii ucraineni nu au putut efectua decât o verificare sumară a convoiului. Crucea Roşie nu însoţeşte convoiul. Rusia a încălcat flagrant legislaţia ucraineană”, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene. Trimiterea ajutoarelor umanitare ruse în estul Ucrainei reprezintă o nouă sursă de tensiuni între Kiev şi Moscova, după ce Ucraina a acuzat o intervenţie a Rusiei, în urma trimiterii primului convoi, în august.

DESCOPERIRE MACABRĂ Liderul separatiștilor pro-ruși din regiunea Donețk a anunțat vineri că 286 de cadavre ale unor femei dispărute mai demult, prezentând urme de violență, au fost descoperite în gropi comune, în apropierea orașului Krasnoarmeisk, din estul Ucrainei. Potrivit liderului separatist, aproape 400 de femei cu vârste între 18 și 25 de ani au dispărut în Krasnoarmeisk, în timpul operațiunilor militare ale armatei ucrainene. La sfârșitul lunii septembrie, conducerea separatistă din Donețk anunța descoperirea în regiune a mai multor gropi comune cu 400 de cadavre ale unor civili. Organizația neguvernamentală Amnesty International indica recent, după o anchetă privind gropile comune din estul Ucrainei, că ambele părți implicate în conflict se fac vinovate de execuții sumare, însă nu la amploarea evocată de mass-media și de autoritățile ruse.

RUSIA VREA UN DIALOG SOLID Rusia a lansat, vineri, un apel către autorităţile de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei, care organizează duminică alegeri, să se angajeze într-un dialog solid, o condiţie pentru soluţionarea conflictului armat. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a discutat în cursul nopţii de joi spre vineri cu omologii săi ucrainean, Petro Poroşenko, francez, Francois Hollande, şi cu cancelarul german, Angela Merkel. Potrivit Kremlinului, cei patru lideri au confirmat ataşamentul lor faţă de continuarea aplicării acordurilor de la Minsk pentru normalizarea situaţiei în estul Ucrainei. Acordurile de la Minsk, semnate la 5 septembrie, între reprezentanţii Kievului, Moscovei, ai rebeliunii separatiste şi ai OSCE, au permis instaurarea unui armistiţiu fragil, care a condus la o scădere a numărului victimelor. Aceste acorduri prevăd, de asemenea, o autonomie sporită pentru teritoriile rebele. Cei patru lideri au salutat, de asemenea, acordurile semnate în cursul nopţii de joi spre vineri la Bruxelles, privind livrările de gaze ruseşti Ucrainei şi tranzitul gazelor spre Europa, după mai multe luni de negocieri.

Germania, Franţa şi Ucraina au făcut apel la Rusia să nu recunoască alegerile organizate duminică de rebeli în estul Ucrainei, a anunţat, vineri, Preşedinţia de la Kiev. Această poziţie a fost exprimată în cadrul unei convorbiri telefonice între cancelarul german, Angela Merkel, şi preşedinţii francez, François Hollande, ucrainean, Petro Poroşenko, şi rus, Vladimir Putin, a precizat Preşedinţia ucraineană. Kremlinul a publicat un comunicat cu privire la convorbirea telefonică, dar nu a menţionat apelul la care face referire Kievul. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat anterior că Rusia va recunoaşte rezultatele alegerilor legislative şi prezidenţiale în teritoriile aflate sub controlul rebelilor din regiunile Doneţk şi Lugansk. Declaraţiile au fost condamnate de Occident şi Ucraina, care au atras atenţia că poziţia Moscovei ameninţă procesul de pace din estul Ucrainei, unde peste 3.700 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului, în aprilie.

ACELAȘI PREMIER Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a propus, vineri, reconfirmarea în postul de prim-ministru a lui Arseni Iaţeniuk, apreciat de instituţiile financiare internaţionale. La scurt timp, site-ul oficial al Preşedinţiei a nuanţat această declaraţie, explicând că grupul parlamentar al Blocului Poroşenko, format din aproximativ 150 de deputaţi din totalul de 450, conform rezultatelor preliminare ale scrutinului, va susţine candidatura lui Iaţeniuk, ”cu condiţia să existe un acord detaliat privind un plan de acţiune comun”. Frontul Popular, formaţiunea condusă de Iaţeniuk, partizan al unei poziţii mai ferme faţă de Rusia, a creat surpriză la alegerile legislative din 26 octombrie, devansând uşor Blocul Poroşenko. Formaţiunea preşedintelui era considerată favorită în sondajele preelectorale, dar acum va trebui să facă o serie de concesii rivalilor săi pro-occidentali.

TURISM DE RĂZBOI Mihail Porecenkov, un actor rus, a declanşat o polemică în Rusia şi Ucraina, după ce a apărut într-o înregistrare video realizată pe aeroportul din Doneţk, pe linia de front, în care trage cu mitraliera alături de separatişti şi poartă o cască pe care scrie ”Presa”. Imaginile cu actorul care face ”turism de război” au generat furia jurnaliştilor ruşi şi străini, care au plătit un tribut greu în Ucraina. Şapte jurnalişti, dintre care cinci ruşi, au murit în estul Ucrainei, de la începutul conflictului armat, în aprilie. ”Ne luptăm atât pentru a proteja jurnaliştii și un individ cu doi neuroni, dar cu gura mare organizează astfel de provocări”, a declarat reprezentantul Uniunii Jurnaliştilor de la Moscova, Pavel Gusev. Autorităţile de la Kiev au anunţat urmăriri judiciare împotriva actorului, pentru participare la activităţi teroriste. În apărarea sa, actorul rus a afirmat că nu a văzut însemnul ”Presa” pe vesta şi casca pe care le purta.