Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a atras atenţia, ieri, în legătură cu respectarea prevederilor Convenţiei de la Montreux, după ce SUA au anunţat prelungirea prezenţei distrugătorului „USS Truxtun“ în regiune, în contextul crizei din Crimeea. ”În ultimul timp, SUA au extins de câteva ori perioada de staţionare a navelor de război în Marea Neagră. Această prelungire nu se încadrează în prevederile existente în temeiul Convenţiei de la Montreux”, a afirmat Lavrov. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a anunţat că SUA vor prelungi staţionarea distrugătorului „USS Truxtun“ în Marea Neagră şi, de asemenea, vor trimite ”resurse suplimentare”. ”Am trimis şase avioane de vânătoare F-15C în statele baltice, pentru a patrula în spaţiul lor aerian. Alte 12 aparate F-16 au sosit în Polonia, pentru a contribui la menţinerea securităţii. Staţionarea „USS Truxtun“ în Marea Neagră a fost prelungită. De asemenea, forţele navale americane trimit în prezent resurse suplimentare în Marea Neagră”, a declarat oficialul american, fără să precizeze despre ce resurse este vorba. Distrugătorul „USS Truxtun“ a participat luna trecută la exerciţii militare în Marea Neagră, alături de forţe navale din România şi Bulgaria. ”Marina americană trimite distrugătorul „USS Donald Cook“, cu baza la Rota, în Spania, în Marea Neagră, pentru a oferi asigurări aliaţilor cu privire la angajamentul american în regiune”, a declarat colonelul Steve Warren, un purtător de cuvânt al Pentagonului. El a confirmat miercuri că nava se va îndrepta către Marea Neagră, în zilele următoare, pentru a susţine Ucraina şi aliaţii din regiune, în contextul crizei ucrainene. Distrugătorul „USS Donald Cook“ urmează să participe la exerciţii pe cale să fie programate cu aliaţi din regiune şi să ancoreze în porturi aliate de la Marea Neagră. Nu există informaţii cu privire la data când distrugătorul va ajunge în zonă şi nici cu privire la durata şederii.

Convenţia de la Montreux, încheiată în 1936, prin care Turciei i se acorda controlul asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, autorizează libera trecere a navelor prin strâmtoare, însă limitează numărul şi dimensiunile acestora. Documentul limitează, de asemenea, în cazul navelor militare, durata prezenţei lor în zonă. În general, navele de război ale ţărilor din afara regiunii, cu o greutate mai mare de 10.000 de tone, nu pot intra în Marea Neagră. În cazul în care mai multe vase ale aceleiaşi ţări intră în Marea Neagră, tonajul lor total nu trebuie să depăşească 45.000 de tone. În plus, navele ţărilor din exteriorul regiunii nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile consecutiv. Portavioanele nu au acces, iar statele care trimit nave în Marea Neagră trebuie să îşi anunţe în avans Turciei intenţiile. Convenţia de la Montreux a fost invocată în ultimii ani de Rusia, în special în probleme militare şi de securitate. În timpul războiului dintre Rusia şi Georgia, din 2008, Moscova a acuzat că navele americane cu ajutor umanitar pentru georgieni au încălcat prevederile Convenţiei.

Statele NATO au anunţat, săptămâna aceasta, consolidarea securităţii la frontierele de est ale Alianţei şi măsuri suplimentare de consolidare a apărării Poloniei şi statelor baltice.

ACUZAŢIILE KIEVULUI Noile autorităţi din Ucraina au acuzat în mod direct Rusia şi pe fostul preşedinte ucrainean pro-rus Viktor Ianukovici de tirurile în care au fost ucise aproape 90 de persoane, la sfârşitul lui februarie, în operaţiuni de reprimare a manifestanţilor în Piaţa Independenţei (Maidan), la Kiev. ”Ianukovici a dat ordinul criminal pentru operaţiunea antiteroristă de la 18 şi până pe 20 februarie, autorizând folosirea armelor împotriva manifestanţilor”, a declarat şeful serviciilor ucrainene de securitate, Valentin Nalivaişcenko. ”Agenţi FSB (serviciile secrete ruse) au participat la planificarea şi punerea în aplicare a aşa-zisei operaţiuni antiteroriste”, a spus el. FSB a dezminţit imediat: ”Fie ca aceste declaraţii să rămână pe conştiinţa serviciilor de securitate ucrainene”. Nalivaişcenko a dezvăluit atât prezenţa în baze aparţinând serviciilor de securitate ucrainene (SBU), la vremea respectivă loiale regimului Ianukovici, a unor echipe din cadrul FSB, în decembrie 2013 şi ianuarie 2014, cât şi livrarea unor echipamente militare şi arme cu două avioane provenind din Rusia, pe 20 ianuarie. ”Totul a fost coordonat de membrii forţelor de ordine ucrainene”, a adăugat ministrul de Interne, Arsen Avakov. El a declarat că fostul ministru de Interne Vitali Zaharcenko a coordonat personal acţiunea organizată de susţinători ai lui Ianukovici. Anterior, Parchetul General al Ucrainei a anunţat arestarea a 12 membri ai unei unităţi de elită din cadrul fostelor forţe speciale antirevoltă Berkut, suspectaţi că sunt implicaţi în crimele comise în februarie.

OLIGARH UCRAINEAN JUDECAT SUA au anunţat miercuri că oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, aflat în aşteptarea extrădării, va fi judecat pentru fapte de corupţie în India, în valoare de 18,5 milioane de dolari şi legate de exploatarea unei mine de titan. Aflat în arest la domiciliul din Austria, acest fost apropiat al ex-preşedintelui Viktor Ianukovici şi alţi cinci colaboratori sunt suspectaţi că începând din 2006 au mituit oficiali indieni, pentru a obţine drepturile de exploatare a unei mine de titan, a anunţat Departamentul american al Justiţiei. Firtaş, al 14-lea cel mai bogat om din Ucraina, a autorizat plăţi în valoare de 18,5 milioane de dolari pentru oficiali locali, dar şi ai Guvernului indian. Washingtonul a admis că o parte din aceste tranzacţii frauduloase au fost făcute prin intermediul unor instituţii financiare americane. Oligarhul a fost arestat la mijlocul lunii martie, la Viena, la solicitatea autorităţilor americane, care au declarat atunci că această reţinere nu are nicio legătură cu criza din Ucraina. Firtaş a fost eliberat pe 21 martie, după ce a plătit o cauţiune-record de 125 de milioane de dolari. Austria a lansat o procedură de extrădare în SUA, care ar trebui să dureze mai multe săptămâni. Firtaş nu poate părăsi teritoriul austriac.

GAZE TOT MAI SCUMPE Gazprom va creşte cu 26% preţul gazelor naturale livrate Ucrainei, la 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi, după ce marţi a operat o majorare de 44%, la 385,5 dolari pentru 1.000 de metri cubi, în timp ce media europeană se situează la circa 370-380 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Noua majorare este determinată de introducerea unei taxe la exportul gazelor naturale către Ucraina, a informat grupul rus controlat de stat. În primul trimestru al acestui an, Ucraina a plătit 268,5 dolari pentru 1.000 de metrti cubi de gaze naturale. Creşterea de preţ a fost anunţată de directorul general al Gazprom, Alexei Miller, în timpul unei întâlniri cu premierul rus, Dimitri Medvedev, care a cerut Ucrainei să-şi plătească datoriile de 2,2 miliarde de dolari acumulate în contul gazelor livrate de Rusia.