Rusia se teme că Gruzia va folosi forţa pentru rezolvarea problemelor teritoriale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Secretarul general al NATO şi-a exprimat speranţa, joi, că Rusia va renunţa la măsurile punitive impuse Gruziei, în legătură cu ceea ce Moscova consideră că reprezintă acţiuni menite să determine folosirea forţei împotriva regiunilor separatiste. "Este important ca cele două părţi de fapt, să dea dovadă de reţinere, moderaţie şi detensionare", a declarat de Jaap de Hoop Scheffer, în cadrul unei vizite efectuate la Moscova.

Rusia se teme că Gruzia va folosi forţa pentru rezolvarea problemelor teritoriale

Externe 27 Octombrie 2006 / 00:00 671 accesări

Preşedintele rus nu îşi mai ascunde temerea că Gruzia ar putea încerca să-şi rezolve problemele cu cele două regiuni separatiste recurgînd la forţă. "Sîntem alarmaţi de politica pe care o urmează actuala conducere pentru soluţionarea problemelor sale teritoriale prin folosirea forţei", a spus Putin, referindu-se la cele două regiuni separatiste gruzine, Abhazia şi Oseţia de Sud. Vladimir Putin a respins, de asemenea, ideile potrivit cărora cetăţenii gruzini deportaţi deoarece se aflau în Rusia în mod ilegal, ar fi fost expulzaţi pentru a fi supuşi la rele tratamente. Acesta a subliniat numărul mare al imigranţilor ilegali care sînt expulzaţi din alte ţări, fără a preciza însă numele acestor state.

Autorităţile gruzine i-au acuzat pe separatiştii abhazi că l-ar fi atacat cu un lansator de rachete pe ministrul de Interne, Vano Merabişvili, cu ocazia deplasării sale în defileul Kodori. Forţele abhaze, regiune care şi-a proclamat independenţa faţă de Gruzia la începutul anilor '90, au deschis focul în timpul vizitei de miercuri a ministrului gruzin, care ulterior nu s-a ferit să declare pe postul naţional de televiziune că "unităţi ruse şi abhaze au utilizat lansatoare de rachete de tip Grad pentru comiterea acestui atac". Însă, premierul administraţiei abhaze nerecunoscute la nivel internaţional a respins acuzaţiile, precizînd că la originea acestui act de violenţă s-ar putea afla lideri ai miliţiilor locale. Defileul Kodori, situat la 25 de kilometri de Suhumi, "capitala" abhază, face parte din punct de vedere istoric din Abhazia, dar nu se află sub controlul regimului separatist.

Criza ruso-gruzină cunoaşte un nou episod, în timp ce la Parlamentul European s-a dezbătut, miercuri, un proiect de rezoluţie privind situaţia din regiunile separatiste aparţinînd Republicii Moldova şi Gruziei, majoritatea oficialilor europeni criticînd atitudinea autorităţilor de la Moscova faţă de aceste conflicte latente. La dezbatere au fost prezenţi şi oficiali din cadrul Comisiei Europene şi Consiliului Uniunii Europene. În timp ce reprezentanţii Consiliului şi Executivului european au avut un discurs moderat, parlamentarii europeni au atacat dur politicile Rusiei faţă de Republica Moldova şi Gruzia. Numeroşi eurodeputaţi, cei mai mulţi din foste state comuniste, au acuzat Kremlinul de ingerinţă în afacerile interne ale celor două ţări. Comisarul european pentru Relaţii Externe, Benita Ferrero-Waldner, a dat ca exemplu de succes misiunea EUBAM, de monitorizare a exporturilor transnistrene la frontiera cu Ucraina.

La finalul dezbaterilor, comisarul Benita Ferrero-Waldner a revenit la microfon pentru a preciza că Uniunea Europeană pregăteşte un pachet de asistenţă în valoare de 45 de milioane de euro destinat Republicii Moldova. Aceasta a sugerat statelor membre ale Uniunii Europene să înfiinţeze un centru unic de emitere a vizelor la Chişinău pentru a-i scuti pe cetăţenii moldoveni de drumuri prin alte state pentru obţinerea vizelor de călătorie în spaţiul comunitar. Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie care denunţă referendumul pe tema independenţei organizat în Transnistria şi cere Rusiei să accepte eforturile multilaterale de soluţionare a conflictului din vecinătatea sa.



12