Rusia şi aliaţii săi foşti sovietici intenţionează să formeze un sistem comun de apărare antiaeriană, care se va întinde de la graniţa NATO pînă în China, a declarat un oficial rus. Rusia şi Belarusul, care se învecienază cu statele membre NATO Polonia şi Lituania, au decis marţi să-şi unească sistemele de apărare antiaeriană, mişcare văzută de experţi ca o replică la planul american al scutului antirachetă în estul Europei. ”Sistemul comun de apărare antiaeriană al Rusiei şi Belarusului va deveni parte a unui sistem comun al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectiv (ODKB)”, a spus secretarul general al organizaţiei, Nikolai Bordiuja. Cele şapte membre din ODKB sînt Rusia, Belarus, Armenia şi cele patru state din Asia Centrală - Kazahstan, Uzbekistan, Kîrgîzstan şi Tadjikistan. ”Intenţionăm să formăm, în cadrul organizaţiei noastre, trei sisteme de apărare antiaeriană regionale, care să includă Rusia-Belarus, Rusia-Armenia în Caucaz şi sistemul de apărare antiaeriană din Asia Centrală”, a precizat el.

Proiectul de apărare antiaeriană comună, care va combina sistemele de avertizare timpurie ale statelor membre şi va avea un singur centru de control, este în discuţii de ani de zile. Din cele şapte state al ODKB, numai Rusia are un sistem de apărare antiaeriană modern, capabil să detecteze şi să distrugă atît avioane, cît şi rachete. De asemenea, Rusia are mai multe staţii-radar în fostele state sovietice. Moscova a a accelerat, recent, eforturile de consolidare a legăturilor economice, militare şi de securitate cu foste republici sovietice, majoritatea fiind în acelaşi timp curtate de Occident şi care arată că sînt dispuse să devină mai puţin dependente de Moscova. Oficialii de la Moscova încearcă să-l convingă pe Barack Obama să revizuiască decizia lui George W. Bush de desfăşurare a scutului antirachetă în Polonia şi Cehia.

Henry Kissinger, trimis de Obama la Moscova, pentru negocieri secrete

Fostul secretar de Stat american Henry Kissinger s-a întîlnit, în decembrie, cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, pentru negocieri secrete în vederea unei iniţiative privind dezarmarea nucleară, afirmă cotidianul britanic ”Telegraph”, în ediţia electronică de vineri. Surse diplomatice occidentale afirmă că, timp de două zile, Kissinger a încercat să îi convingă pe oficialii ruşi să susţină iniţiativa noului preşedinte american, Barack Obama, care prevede ca Rusia şi SUA să îşi reducă arsenalele nucleare la cîte 1.000 de focoase fiecare. Kissinger a obţinut, probabil, un acord verbal pe această temă. Tom Graham, membru al Kissinger Associates şi fost membru al Consiliului Naţional de Securitate american, a confirmat joi că Henry Kissinger s-a întîlnit cu Dmitri Medvedev, dar a dezminţit informaţiile privind desfăşurarea de negocieri, precizînd şi că fostul secretar de Stat nu s-a întîlnit şi cu premierul rus, Vladimir Putin. Obama pare să-l fi desemnat pentru această misiune pe fostul secretar de Stat datorită abilităţilor sale diplomatice şi popularităţii de care se bucură în Rusia, cu toate că printre reprezentanţii stîngii din Partidul Democrat american nu beneficiază de simpatie.

Mulţi oficiali europeni, care apreciază propunerile americane, solicită în particular SUA să dea dovadă de precauţie, fiind conştienţi că politica faţă de Occident a Kremlinului a fost caracterizată de răsturnări de situaţie în ultimii ani. În afara temerilor privind politica internaţională tot mai agresivă a Rusiei, un nou tratat de dezarmare ar aduce mai multe beneficii Moscovei decît Washingtonului, în condiţiile în care arsenalul Rusiei este tot mai dificil de susţinut, atît din punct de vedere financiar, cît şi practic. În schimbul unui nou tratat de dezarmare, Putin ceruse SUA să amîne aderarea la NATO a Ucrainei şi Georgiei, dar şi să revizuiască planurile pentru scutul antirachetă. Surse diplomatice afirmă că SUA ar putea fi dispuse să accepte aceste condiţii, iar Kissinger pare să fi obţinut şi el o serie de concesii. Vizitele frecvente ale lui Kissinger în Rusia, după 2000, au scăpat în mare parte atenţiei presei occidentale. În 2007, însă, agenţia de presă rusă RIA Novosti a anunţat că acesta şi Evgheni Primakov, fost director KGB, au fost numiţi la conducerea unui grup de lucru bilateral pentru discuţii referitoare la terorismul global, proliferarea nucleară şi ameninţările nucleare.