Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat că ţara sa şi NATO au avut de-a lungul istoriei relaţii marcate de o profundă neîncredere, dar că este timpul unei noi etape în care acestea să fie depăşite. În privinţa relaţiilor ţării sale cu Occidentul, preşedintele Medvedev şi-a exprimat regretul că Rusia este văzută adeseori ca “o ţară în care nu va putea fi niciodată o democraţie, care va rămâne întotdeauna supusă principiilor autoritare şi care nu se va dezvolta în acelaşi ritm cu restul lumii”. Liderul de la Kremlin i-a primit la Gorki pe membrii Conferinţei de la Munchen privind politicile de securitate, între care Zbigniew Brzezinski, fost consilier al preşedintelui american Jimmy Carter, fostul ministru polonez al Afacerilor Externe Adam Rotfeld şi un fost şef adjunct al diplomaţiei germane, Wolfgang Ischinger. În 2007, predecesorul său Vladimir Putin a surprins participanţii la Conferinţa de la Munchen acuzând SUA că se comportă fără menajamente ca “o putere unipolară”. Liderul de la Kremlin a anunţat că intenţionează să participe pe data 20 noiembrie la Lisabona la reuniunea Consiliului NATO-Rusia, organizată imediat după summit-ul Alianţei Nord-Atlantice din 19 şi 20 noiembrie, pentru a apăra strategia de securitate comună a Europei, altădată divizată în două blocuri.

La rândul său, România este interesată atât ca stat membru al UE, precum şi ca membru al Alianţei Nord-Atlantice, de intensificarea parteneriatului cu Rusia, a afirmat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, care a participat la o conferinţă organizată de Institutul Aspen România. Acesta a subliniat că, în prezent, se simte şi nevoia unui parteneriat crescut, atât în substanţă cât şi în teme de acoperire, între NATO şi UE, care au 21 de membri comuni, iar capacităţile pe care UE şi NATO le au pentru a acţiona în zone de interes comun sunt, de fapt, aceleaşi capacităţi. Generalul David Leaky, fost ataşat militar la Bruxelles, a făcut o analiză a riscurilor de la frontierele NATO şi UE şi natura acestor ameninţări, însă a vorbit, totodată, despre nevoia regândirii structurii instituţiilor care au atribuţii în gestionarea acestora. A fost evidenţiată necesitatea ca toate aceste instituţii să aibă legături mai bune, apreciind că reorganizarea lor trebuie gândită în capitalele naţionale, nu numai în Bucureşti, ci în toate capitalele din UE şi din SUA. Conferinţa Responsabilităţi comune UE-NATO în zonele de frontieră a abordat preocupări prioritare ale membrilor NATO, cu accent pe cele ale României, ca stat graniţă.