Rusia este sceptică faţă de planul prezentat vineri, la Viena, într-o reuniune cu uşile închise, de emisarul Naţiunilor Unite pentru Kosovo, Martti Ahtisaari, care ar oferi provinciei separatiste sîrbe o anumită formă de independenţă. După întîlnirea de la Viena cu Grupul de Contact format din Germania, Statele Unite, Franţa, Italia, Marea Britanie şi Rusia, diplomatul a declarat că Rusia a cerut amînarea oricărei decizii a Naţiunilor Unite pe tema statutului provinciei Kosovo, pînă la formarea unui nou Guvern în Serbia, în urma alegerilor generale de la 21 ianuarie.

"A fost o întîlnire foarte dură. Ruşii sînt foarte sceptici faţă de acest plan", a declarat diplomatul, sub protecţia anonimatului. "Nu am văzut niciodată Grupul de Contact atît de unit", a adăugat acesta. Purtătorul de cuvînt al lui Ahtisaari, Remi Dourlot, a declarat după reuniune că reprezentatnul Naţiunilor Unite se va deplasa la Belgrad şi la Pristina, aşa cum este prevăzut, la 2 februarie, pentru a prezenta propunerea sa oficialilor locali. Grupul de Contact a stabilit politicile pentru Kosovo, după ce Naţiunile Unite şi-au asumat administrarea provinciei separatiste sîrbe cu populaţie majoritar albaneză, în anul 1999. Martti Ahtisaari a întocmit acest plan după mai mult de un an de negocieri diplomatice şi discuţii între sîrbi şi albanezi. Surse diplomatice au afirmat că întîlnirea de la Viena urma să fie ultimul pas înainte ca planul său să fie prezentat oficialilor de la Belgrad şi Pristina, vinerea viitoare. Ahtisaari va discuta din nou cu sîrbii şi albanezii, săptămînile următoare, însă diplomaţii au afirmat că ar fi vorba doar de stabilirea unor detalii minore ale planului. La opt ani după ce bombardamentele NATO au alungat forţele sîrbe acuzate de epurare etnică în Kosovo, în timpul luptei cu separatiştii albanezi, majoritatea albaneză din provincie cere independenţa deplină a acestui teritoriu. Belgradul nu oferă decît o autonomie extinsă pentru regiunea pe care o consideră "leagănul sacru al poporului sîrb". Surse diplomatice au declarat săptămîna aceasta că planul va deschide calea spre independenţa provinciei Kosovo, sub supraveghere internaţională, oferindu-i dreptul de a face parte din organizaţii internaţionale, posibil şi din Organizaţia Naţiunilor Unite, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Planul va oferi dreptul la dublă cetăţenie şi va cere Pristinei să stabilească relaţii bune cu Serbia, fără a face vreo referire la suveranitatea sîrbă.

Insistenţa Rusiei privind amînarea deciziei pînă la formarea unui Guvern la Belgrad, ar putea însemna o întîrziere de cîteva săptămîni sau luni. Alegerile din Serbia nu au condus la formarea unei majorităţi clare, iar partidele se pregătesc pentru discuţii îndelungate privind formarea unei coaliţii. Partidul Radical Sîrb, ultranaţionalist, a cîştigat 28% din voturi, însă nu a putut găsi un partener politic cu care să formeze o coaliţie care să îi ofere o majoritate. Partidul Democrat, pro-occidental, s-a situat pe locul al doilea şi încearcă să încheie un acord cu partidul premierului naţionalist moderat, Vojslav Kostunica şi cu un partid liberal, mai mic. Kostunica a adoptat o retorică ultranaţionalistă în timpul campaniei şi a afirmat că numai o poziţie comună pe tema statutului provinciei Kosovo este cheia pentru un acord de coaliţie. Nu este clar însă cît îi va fi de uşor să ajungă la un acord cu democraţii, cu privire la modul în care vor trata posibila pierdere a suveranităţii asupra provinciei. Partidele au termen pînă la sfîrşitul lunii mai pentru a forma o coaliţie, în caz contrar vor fi organizate noi alegeri.

După reuniunea NATO care s-a desfăşurat la Bruxelles, Alianţa, care păstrează 16.000 de militari din trupele de menţinere a păcii în Kosovo, a avertizat de asemenea cu privire la o eventuală întîrziere. Impresia generală din timpul reuniunii a fost că rezoluţia ONU este necesară cît mai curînd. Alianţa se teme că planul ar putea duce la declanşarea unor tensiuni interetnice şi doreşte să se asigure că nu va fi luată prin surprindere de noi violenţe în Kosovo, aşa cum s-a întîmplat în martie 2004, cînd au avut loc revolte ale grupărilor mafiote albaneze. Premierul provinciei Kosovo, Agim Ceku, a respins, vineri, posibilitatea unei noi amînări a planului întocmit de Martti Ahtisaari.