Desfăşurarea misiunii UE în Kosovo, blocată de către Moscova şi Belgrad, a ajuns într-un punct mort, determinînd blocul comunitar să îşi revizuiască planul de consolidare a democraţiei în acest teritoriu. Exact cu trei luni în urmă, cu o zi înainte de declararea independenţei Kosovo, UE dădea undă verde desfăşurării în Kosovo a celei mai ambiţioase misiuni civile din istoria sa, demonstrînd, astfel, prioritatea absolută pe care o acordă stabilizării fostei Iugoslavii. Obiectivul era trimitirea pe parcursul a patru luni a aproximativ 1.900 de poliţişti, jurişti şi vameşi, în vederea consolidării statului de drept în noul stat independent, cu populaţie majoritar sîrbă. La 15 iunie, misiunea ONU, care administrează Kosovo din 1999, trebuie să se încheie în mod oficial, o mare parte din autoritatea ei urmînd a fi transferată Guvernului şi Parlamentul kosovar, în afară de chestiunea siguranţei, încredinţată în continuare NATO, iar atribuţiile de justiţie şi poliţie transmise misiunii europene EULEX. Dar, în prezent, doar aproximativ 220 de europeni sînt în Kosovo şi niciunul în nordul statului, zguduit de mai multe incidente de la declararea independenţei.

“Este foarte posibil să nu plecăm de aici la 15 iunie, atît timp cît nu va exista un cadru politic un pic mai clar”, a declarat şeful acestei misiuni, fostul general francez Yves de Kermabon. “De fapt, misiunea stă un pic pe loc, în aşteptarea deciziilor ONU”, a recunoscut şeful misiunii. Deoarece Serbia şi Rusia se opun categoric independenţei Kosovo, ONU nu a legitimizat niciodată misiunea europeană prin vreo rezoluţie, nici măcar printr-o simplă scrisoare, prin care să salute angajamentul european, pe care UE a aşteptat-o îndelung. “De fiecare dată cînd secretarul general Ban Ki-moon făcea un gest de deschidere, Rusia făcea toate eforturile pentru a-l împiedica”, a precizat un diplomat european. “Misiunea ONU ar trebui să îşi păstreze un rol rezidual, care rămîne de definit”, a precizat Yves de Kermabon. Eurodeputatul olandez din rîndurile ecologiştilor, Joost Lagendijk, a declarat că “problema politică este şi mai greu de rezolvat, este nevoie de participarea sîrbilor şi ruşilor”.

Europenii speră că victoria partidului pro-european al preşedintelui Boris Tadic la ultimele alegeri legislative sîrbe, care se opune, ca toţi sîrbii, independenţei Kosovo, dar este dornic să adere la UE, va permite începerea căutării unei soluţii. Dacă Serbia acceptă să coopereze cu UE în privinţa misiunii, Rusia va fi obligată să coboare un pic garda. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a făcut, joi, în prezenţa omologilor săi indian şi chinez, un nou apel la relansarea discuţiilor dintre sîrbi şi kosovari în privinţa indendenţei Kosovo.