Rusia şi-a activat, ieri, un nou sistem de avertizare timpurie, în cazul unui atac cu rachete, instalat în enclava Kaliningrad din vestul ţării, în replică la planurile SUA de a desfăşura elemente ale scutului antirachetă în Europa. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a ordonat activarea sistemului, în cursul unei vizite la Kaliningrad, regiune aflată la graniţa cu ţările baltice. Unitatea este echipată cu un sistem radar de generaţie nouă Voronej-DM. Medvedev a avertizat că Rusia ar putea desfăşura rachete la graniţele UE, dacă scutul american va fi instalat. Radarul intrat în serviciu ieri va putea controla până la 500 de ţinte pe o rază de 6.000 de kilometri, a anunţat ministrul rus al Apărării, Aleksandr Serdiukov şi va contribui la dezvoltarea noului sistem de apărare aerospaţială, operaţional de la 1 decembrie. RADARUL DIN KALININGRAD POATE CONTROLA ÎNTREAGA EUROPĂ ŞI ATLANTICUL, POTRIVIT COMANDANTULUI TRUPELOR DE APĂRARE AEROSPAŢIALĂ, OLEG OSTAPENKO. El poate fi folosit ca element al sistemului de prealertă în cazul unui atac cu rachete, dar şi ca sistem de apărare antirachetă şi antiaeriană. Radarul Voronej, ce foloseşte undele decimetrice, depăşeşte cu mult dispozitivele din perioada sovietică şi încă mai poate fi îmbunătăţit.

Intrarea în serviciu a radarului arată că Moscova este pregătită să reacţioneze adecvat la pericolul reprezentat de scutul antirachetă european, a spus preşedintele Dmitri Medvedev. ”Dacă acest semnal nu este înţeles, vom folosi şi alte mijloace de apărare, vom lua măsuri severe şi vom desfăşura o grupare ofensivă, aşa cum am promis la 23 noiembrie”, a adăugat Medvedev. Radarul din Kaliningrad nu vizează partenerii occidentali ai Moscovei şi va putea fi folosit pentru combaterea ameninţărilor comune, a mai spus Medvedev. El a adăugat că informaţiile strânse de radar ar putea fi utile sistemului de apărare antirachetă european. ”De acum, suntem dispuşi să folosim în comun, cu partenerii noştri, capacităţile unice ale acestei staţii, pentru a combate eventualele ameninţări reprezentate de rachete”, a subliniat Medvedev.

AJUTOR DE LA TIRASPOL Aşa-zisul ministru transnistrean de Externe, Vladimir Iastrebciak, a exprimat, ieri, disponibilitatea Transnistriei de a oferi asistenţă Rusiei în problema sistemului de apărare antirachetă, la capătul unei întâlniri avute cu liderul regiunii, Igor Smirnov. Tiraspolul a mai sugerat şi înainte Moscovei să desfăşoare, pe teritoriul Transnistriei, rachete cu destinaţie strategică Iskander. De data aceasta, oferta intervine în contextul unor tensiuni în creştere între cele două părţi. Kremlinul nu-l mai doreşte pe Igor Smirnov la conducerea Transnistriei, iar justiţia rusă a declanşat mai multe dosare penale împotriva fiului acestuia, Oleg, în timp ce nora sa, Marina, a fost eliminată din cursa pentru alegerile în Duma de Stat, Camera Inferioară a Parlamentului federal rus.

ÎN LOC DE CONCLUZIE SUA promit să se consulte cu aliaţii, dacă interesele acestora vor fi afectate de eventuale reduceri ale bugetului Pentagonului, arată ambasada SUA la Bucureşti, întrebată dacă investiţia de la Deveselu ar fi în pericol din cauza tăierilor din bugetul apărării. Comisia bipartizană din Congresul american, înfiinţată acum câteva luni, pentru a stabili de unde se vor face reduceri bugetare, a anunţat la 21 noiembrie că nu a putut ajunge la un acord, ceea ce ar putea implica reducerea bugetului apărării cu 600 de miliarde de dolari, din 2013. Există temeri că aceste reduceri se vor face şi din bugetul programului scutului.

Acordul între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de ministrul de Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de Stat american, Hillary Clinton şi este baza juridică ce permite participarea ţării noastre la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa şi amplasarea până în 2015 a unor interceptori de tip SM-3 tereştri ai sistemului antirachetă în localitatea Deveselu din Olt. Baza de la Deveselu va găzdui între 150 şi 200 de militari americani, cu posibilitatea suplimentării lor până la 500. Toate cheltuielile privind instalarea scutului antirachetă, precum şi amenajarea locaţiei vor fi suportate de SUA, alte eventuale costuri urmând să facă obiectul negocierilor bilaterale.