Puterile occidentale au spus opoziţiei siriene să se aştepte la o lovitură împotriva forţelor preşedintelui Bashar al-Assad în următoarele zile, potrivit unor surse care au participat la o întâlnire între trimişi ai occidentalilor şi Coaliţia Naţională Siriană, luni, la Istanbul. Însă o posibilă intervenţie occidentală în Siria nu va aduce o victorie uşoară, a declarat, ieri, un oficial rus, citat de agenţia Interfax. „Dacă armata americană şi NATO lansează o operaţiune împotriva Siriei, nu va fi o victorie uşoară. Sistemele multifuncţionale de rachete sol-aer Buk-M2E şi alte mijloace de apărare antiaeriană pe care le deţine armata siriană vor asigura un răspuns pe măsură agresorilor”, a precizat această sursă. Siria deţine, în prezent, până la zece baterii de sisteme multifuncţionale. Sistemul este destinat apărării forţelor terestre şi punctelor vitale (poduri, centre de comunicaţii, centrale electrice). O serie de capitale occidentale, conduse de SUA, intenţionează să efectueze lovituri împotriva regimului sirian, ca răspuns la un presupus atac chimic comis în apropiere de Damasc, soldat cu sute de morţi. Rusia, un aliat puternic al preşedintelui Bashar al-Assad, căruia îi vinde armament, a avertizat că o intervenţie militară va avea consecinţe catastrofale pentru ţările din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord. „Rusia regretă că SUA au decis să amâne o reuniune bilaterală privind Siria”, a anunţat, ieri, adjunctul ministrului rus de Externe, Ghennadi Gatilov. Un oficial de rang înalt al Departamentului de Stat american a anunţat luni seară, sub acoperirea anonimatului, că SUA au decis să amâne o reuniune prevăzută cu Rusia pe tema crizei siriene.

Deja, un avion rusesc a aterizat ieri în oraşul sirian Lattakia, aducând 20 de tone de ajutor umanitar, a anunţat Ministerul rus pentru Situaţii de Urgenţă. Acelaşi avion va evacua 180 de cetăţeni ruşi şi din ţări membre CEI (fosta Uniune Sovietică, mai puţin Georgia şi ţările baltice), care şi-au exprimat dorinţa să părăsească Siria. Rusia a repatriat, în ultimele luni, zeci de cetăţeni, subliniind că nu se pune problema unei repatrieri masive.

GATA DE LUPTĂ Marea Britanie pregăteşte planuri pentru o posibilă acţiune militară, ca răspuns la folosirea armelor chimice în Siria, a anunţat, ieri, un purtător de cuvânt al premierului David Cameron, precizând că nu a fost luată încă nicio decizie. Parlamentul britanic se va reuni în şedinţă de urgenţă, mâine, întrerupându-şi vacanţa de vară, pentru a dezbate un răspuns al Londrei la presupusul atac cu arme chimice din Siria, a anunţat, ieri, premierul britanic, David Cameron. El a discutat în ultimele zile cu mai mulţi lideri mondiali, între care preşedintele rus, Vladimir Putin, cel american, Barack Obama, şi cel francez, François Hollande. Acesta din urmă a declarat că „Franţa este pregătită să îi pedepsească pe cei care au luat decizia infamă să gazeze persoane nevinovate în Siria, unde războiul civil ameninţă în prezent pacea în lume”.

ATAC SCURT ŞI LIMITAT Preşedintele SUA analizează posibilitatea unui atac scurt şi limitat împotriva Siriei, susţine presa americană de ieri. Acest atac, ca „reacţie faţă de folosirea incontestabilă a armelor chimice”, potrivit secretarului american de Stat, John Kerry, nu ar dura mai mult de două zile şi ar permite SUA să evite o implicare mai mare în războiul civil care divizează Siria din martie 2011, scrie „The Washington Post”. „The New York Times” crede că Obama va ordona începerea unei operaţiuni limitate. Oficiali din cadrul serviciilor secrete americane vor comunica, în următoarele zile, informaţii referitoare la presupusul atac chimic soldat cu sute de morţi, la 21 august, în apropiere de Damasc şi de comiterea căruia a fost acuzat regimul sirian.

Italia a respins, ieri, posibilitatea unei intervenţii militare în Siria fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, apreciind că „singura opţiune este o soluţie politică negociată”, a declarat ministrul italian de Externe, Emma Bonino. Ea a anunţat că o reuniune a Consiliului de Securitate a fost propusă pentru astăzi, în timp ce NATO va aborda problematica siriană mâine, la Bruxelles.

INSPECŢII AMÂNATE ONU a confirmat că a amânat pentru astăzi o vizită a misiunii sale de anchetă asupra armamentului chimic în Siria, prevăzută ieri, în apropiere de Damasc, din cauza unor temeri pentru securitatea personalului său. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a îndemnat toate părţile implicate în conflict să lase echipa de securitate să treacă.

BUCUREŞTIUL IA ATITUDINE Ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că este important ca investigaţia misiunii ONU privind folosirea de arme chimice în Siria să fie finalizată cât mai rapid şi fără impedimente, iar în aşteptarea rezultatelor acestor, România se va consulta cu partenerii europeni şi euroatlantici. Deputatul PNL Petre Roman crede că „Bucureştiul ar trebui să spună categoric că sprijină orice fel de acţiune care sancţionează drastic utilizarea armelor chimice”. În opinia fostului ministru de Externe, „dovezile sunt necesare. Din păcate, avem precedentul din Irak, unde prezenţa armelor de distrugere în masă n-a fost probată şi, de fapt, nici n-au existat aceste arme de distrugere în masă. Doar că, în situaţia actuală, sunt mult mai multe elemente care conduc la ideea că s-au utilizat arme chimice de către regimul Assad”.

REACŢIE LIMITATĂ Reacţia Siriei şi aliaţilor săi ar urma să fie limitată în cazul unui raid occidental de mică amploare, dar de anvergură, ce ar viza înlăturarea de la putere a regimului lui Bashar al-Assad şi ar inflama regiunea, apreciază unii experţi. „Totul depinde de natura, de amploarea şi de obiectivul raidului occidental, iar, pentru moment, simt mai degrabă un raid de avertisment, nimic mai mult”, explică Joseph Bahout, profesor la Sciences-Po Paris. „În acest caz, nici mişcarea şiită libaneză Hezbollah, nici Iranul nu vor merge prea departe”, adaugă el. Teheranul şi Hezbollahul, care luptă alături de armata siriană împotriva rebelilor, sunt, împreună cu Rusia, principalii aliaţi ai regimului de la Damasc. „Pot apărea lovituri „laterale şi indirecte”, ca agresiuni împotriva FINUL (Misiunea ONU de menţinere a păcii mobilizată în Liban) sau rachete anonime lansate împotriva Israelului, însă, pe fond, nimic nou”, precizează Bahout.

Totul se va schimba dacă occidentalii vor decide să efectueze atacuri ce ar avea ca obiectiv înlăturarea de la putere a regimului. „În acest caz nu se poate exclude o reacţie extremă, mai ales din partea Iranului, şi mai rămâne o necunoscută: care va fi reacţia rusă”, subliniază acest expert în problematica Orientului Mijlociu şi Siriei. Rusia a anunţat ieri că o astfel de intervenţie ar avea consecinţe catastrofale, chiar dacă şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a afirmat că ţara sa nu are intenţia să intre în război cu nimeni. Şeful diplomaţiei iraniene, Mohammad Javad Zarif, a avertizat că folosirea unor mijloace militare ar avea consecinţe grave nu numai pentru Siria, ci şi pentru întreaga regiune. „Pentru moment, Iranul lansează avertizări, dar, în cazul în care americanii decid să intervină, ei vor cădea în propria capcană, iar Iranul rămâne pe margine pentru a-i vedea pe americani şi pe aliaţii lor cum se scufundă în noroi”, afirmă Amir Mohebian, analist şi jurnalist care activează în Iran. Cu toate acestea, în opinia lui Bassam Abou Abdallah, director al Centrului de la Damasc pentru Studii Strategice, orice raid, chiar şi limitat, poate degenera. „Americanii ar putea ataca pentru a-şi apăra imaginea în faţa aliaţilor lor, care le critică jocul de aşteptare, pentru a obţine o poziţie de forţă în faţa ruşilor în negocierile de pace şi pentru a le da rebelilor un impuls pe teren. Dar, în cazul în care atacul ar avea loc, cealaltă parte va riposta, iar întreaga regiune se va inflama şi va fi un război regional, chiar dacă, în prezent, niciunul dintre protagonişti nu vrea să-şi dezvăluie cărţile”.

„Ce garantează că lucrurile se vor opri la acest stadiu?”, întreabă Ibrahim al-Amine, director la „Al-Akhbar”, cotidian libanez apropiat Siriei şi Hezbollahului. „Ce garantează că o astfel de confruntare nu degenerează într-un război total şi că o ripostă la atac nu deschide porţile infernului?”, se întreabă el. Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a avertizat SUA, dar fără să ameninţe cu o ripostă. „SUA vor suferi un eşec aşa cum s-a întâmplat în toate războaiele precedente pe care le-au lansat, începând cu Vietnamul”, a declarat preşedintele sirian pentru cotidianul rus „Izvestia”. La sfârşitul lunii aprilie, liderul Hezbollahului, Hassan Nasrallah, s-a exprimat foarte clar: „Siria are prieteni adevăraţi în regiune, care nu vor permite căderea ţării în mâinile SUA, Israelului sau unor grupări takfiri (extremişti sunniţi). Dacă situaţia va deveni mai periculoasă, state, mişcări de rezistenţă şi alte forţe vor fi obligate să intervină în mod eficient în lupta de pe teren”.